Învățământ
Emoții și surprize la prima probă a Evaluării Naționale. Rezumatul i-a luat prin surprindere pe mulți elevi brăileni
• pentru cei peste 1.700 de absolvenți de gimnaziu prezenți la prima probă a Evaluării Naționale 2026 în județul Brăila, luni a început examenul care poate influența decisiv admiterea la liceu • prima probă a adus emoții, surprize și numeroase discuții despre cerința de redactare a unui rezumat, element considerat de mulți candidați cea mai neașteptată provocare a zilei
Emoțiile au fost la cote maxime luni dimineață în fața centrelor de examen din Brăila, unde părinții au așteptat cu privirile ațintite spre porțile școlilor primele reacții ale copiilor care au susținut proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026.
După două ore de examen, elevii au ieșit din săli cu păreri împărțite.
Subiectele de la Evaluarea Națională verifică atât competențele de înțelegere și interpretare a textului, cât și capacitatea elevilor de a redacta texte proprii. Candidații au primit texte la prima vedere pe baza cărora au avut de rezolvat cerințe de vocabular, gramatică și înțelegere a mesajului transmis de autori.
De asemenea, examenul a inclus cerințe de redactare prin care elevii au trebuit să demonstreze că pot construi un text coerent și corect din punct de vedere al exprimării. La ora 9:00, candidații au primit broșurile cu subiectele și au avut la dispoziție două ore pentru rezolvarea cerințelor. Proba de Limba Română a inclus două texte suport: un fragment din „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu, despre Vladimir Pârvulescu, un corector de la un ziar, care salvează animale rănite, și un fragment din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru, despre experiența autoarei într-un sat exotic. Elevii au identificat detalii precum locuințe pe stâlpi de lemn sau fructele de cacao descoperite în expediție.
La Subiectul I, candidații au răspuns la întrebări despre înțelegerea textului, au identificat trăsături narative și au argumentat dacă darurile simple merită apreciate. La Subiectul al II-lea, au redactat un rezumat despre Vladimir și animalele salvate de el. Partea de gramatică a inclus exerciții despre diftong, formarea cuvintelor, antonime, valori morfologice, propoziții subordonate și alegerea formelor corecte în enunțuri precum „Mi-ar plăcea”, „Mariei”, „doar”, „aceea”, „a călători” și „fiica”.
După distribuirea subiectelor, candidații au avut la dispoziție 120 de minute pentru rezolvarea cerințelor. Timpul de lucru se calculează din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen.
Rezumatul, surpriza examenului
După încheierea probei, elevii au început să iasă din sălile de examen. Unii zâmbeau și discutau relaxați cu colegii, convinși că s-au descurcat bine. Alții analizau deja fiecare răspuns, încercând să își amintească dacă au omis vreun detaliu important.
Cea mai mare surpriză pentru mulți candidați a fost cerința de la Subiectul al II-lea, unde au avut de redactat un rezumat al primului text în 100-150 de cuvinte.
„Nu mă așteptam la rezumat. În ultimii ani eram obișnuiți cu texte argumentative sau compuneri. A trebuit să fim foarte atenți la numărul de cuvinte și la ideile esențiale. Cred că aceasta a fost cea mai dificilă parte”, a declarat A.M., elevă. Și alți candidați au remarcat că respectarea limitei de cuvinte a reprezentat o provocare. „Nu a fost greu să înțeleg textul, dar să aleg doar informațiile importante și să mă încadrez în 100-150 de cuvinte a fost mai complicat decât mă așteptam”, a spus R.C.
Gramatica a stârnit cele mai multe discuții
Dacă rezumatul a fost surpriza examenului, exercițiile de gramatică au generat cele mai multe dezbateri după ieșirea din sală. Candidații au avut de rezolvat cerințe privind diftongii, antonimele, valorile morfologice și sintactice ale unor cuvinte, precum și identificarea propozițiilor subordonate. „Au fost câteva capcane la gramatică. La momentul examenului eram sigur de răspunsuri, dar acum, după ce am discutat cu colegii, nu mai sunt chiar atât de convins”, a mărturisit D.P.
Alți elevi au considerat însă că subiectele au fost accesibile și bine structurate. „Nu mi s-au părut foarte grele. Dacă ai lucrat constant și ai făcut teste de antrenament, puteai să rezolvi mare parte dintre cerințe fără probleme”, a spus o elevă.
Zâmbete, glume și calcule pentru admitere
În ciuda emoțiilor, atmosfera de la ieșirea din examen a fost una relaxată. Mulți elevi au ieșit zâmbind și făcând glume pe seama propriilor răspunsuri. ”Cum ți s-a părut?”, ”Ai terminat la timp?”, „Câte cuvinte ți-au ieșit la rezumat?”; acestea au fost întrebările care au răsunat cel mai des, în fața centrelor de examen din Brăila.
Elevii care au susținut proba de Limba și literatura română au ieșit din sălile de examen cu păreri împărțite, dar cu aceeași speranță: o notă care să le deschidă drumul către liceul dorit.
„Am ieșit foarte încrezător, dar după ce am discutat cu profesoara de română, care ne aștepta la poartă, am descoperit că am avut câteva scăpări. Se pare că duc tradiția familiei mai departe”, a spus râzând un elev. Acesta speră să obțină media necesară pentru admiterea la Colegiul Național „Panait Cerna”, unul dintre liceele pe care le are pe lista de opțiuni. Pentru mulți dintre candidați, emoțiile examenului se împletesc deja cu cele ale admiterii la liceu.
Prezență ridicată la prima probă a Evaluării Naționale
Dincolo de emoțiile trăite de elevi și părinți, datele oficiale arată că examenul s-a desfășurat fără incidente în județul Brăila. Potrivit Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila, prima probă scrisă a Evaluării Naționale 2026, cea la Limba și literatura română, a avut loc în condiții optime de organizare în cele 63 de centre de examen constituite la nivelul unităților de învățământ din județ.
Din cei 1.828 de absolvenți de clasa a VIII-a înscriși pentru susținerea examenului, 1.726 au fost prezenți în sălile de examen, în timp ce 102 candidați au absentat. Niciun elev nu a fost eliminat, iar rata de participare a ajuns la 94,42%, semn că miza acestui examen rămâne una extrem de importantă pentru viitorul școlar al adolescenților.
Următoarea probă scrisă, cea la Matematică, este programată pentru 24 iunie. Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026 vor fi afișate pe 1 iulie, elevii nemulțumiți de notele primite pot vizualiza lucrările și pot depune contestații în perioada 2-3 iulie. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi publicate pe 8 iulie.
Învățământ
”Aveți grijă la manipularea din on-line și la alegerile pe care le faceți!”. Sfaturi de la polițiști pentru elevi
* prin exemple concrete și discuții interactive purtate la Liceul cu Program Sportiv, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului * ei au fost sfătuiți să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații * polițiștii s-au întâlnit și cu elevii din Mărașu și Scorțaru Nou
Polițiștii au venit cu întrebări importante pentru liceeni, care să îi determine să se gândească mult mai bine înainte de a face o alegere.
”Cum recunoști o tentativă de manipulare în mediul online? Cum reacționezi la presiunea grupului? Ce consecințe pot avea alegerile greșite?”.
La aceste întrebări au căutat răspunsuri elevii claselor a IX-a și a X-a de la Liceul cu Program Sportiv din Brăila, în cadrul unei activități preventive desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Brăila – Compartimentul Analiza și Prevenire a Criminalității, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila, sub mesajul ”Cine îți influențează alegerile?”.
Potrivit polițiștilor, activitatea s-a desfășurat în cadrul proiectului de prevenire ”Un block salvează vieți” și al campaniei de prevenire a traficului de droguri ”Libertatea nu are preț”.
În cadrul întâlnirii au fost abordate teme concrete. ”S-au purtat discuții despre tehnicile de manipulare în mediul online, prin algoritmi, conținuturi de tip deepfake și conturi false, despre presiunea grupului, bullyingul și cyberbullyingul, metodele prin care tinerii pot fi atrași și exploatați în activități infracționale asociate traficului de droguri, răspunderea penală, noțiunile de contravenție și infracțiune, radicalizarea violentă și exploatarea vulnerabilităților adolescenților de către comunități online care promovează ura și violența”, au spus polițiștii.
După cum au explicat polițiștii, prin exemple concrete și discuții interactive, elevii au fost încurajați să identifice situațiile de risc, să recunoască tentativele de manipulare, să nu se lase influențați de presiunea grupului și să solicite ajutor atunci când se confruntă cu astfel de situații.
Mesajul transmis de oamenii legii a fost unul clar: fiecare adolescent trebuie să își analizeze alegerile, să înțeleagă consecințele acestora și să își asume propriile decizii.
Activități pentru siguranța școlară în Mărașu și Scorțaru Nou
Și elevii din localitățile Mărașu și Scorțaru Nou au avut întâlniri cu oamenii în uniform. La data de 5 noiembrie, polițiști din cadrul Postului de Poliție Comunal Mărașu, alături de polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune având ca scop creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Mărașu. Polițiștii Postului de Poliție Comunal Scorțaru Nou, alături de polițiștii Secției 1 de Poliție Rurală Brăila, au desfășurat o acțiune în unitățile de învățământ și în zona adiacentă acestora din comuna Scorțaru Nou.
Activitățile s-au desfășurat în contextul implementării măsurilor prevăzute de Planul național de combatere a violenței școlare și a Planului local-cadru de acțiune pentru siguranță școlară (2024–2027).
”Obiectivele principale ale acțiunilor au fost: prevenirea și combaterea faptelor antisociale și a delincvenței juvenile în incinta și proximitatea școlilor; menținerea unui climat de siguranță pentru elevi și cadrele didactice; verificarea respectării normelor de siguranță rutieră și a transportului școlar; combaterea comercializării sau oferirii către minori a băuturilor energizante, alcoolice, a produselor din tutun și a produselor conexe”, au precizat polițiștii.
S-au purtat discuții cu conducerea școlilor și corpul profesoral pe tema prevenirii violenței, a identificării situațiilor de risc și a respectării regimului de acces pentru persoanele străine. De asemenea, au fost reamintite obligațiile legale privind sesizarea operativă a organelor de poliție și prevenirea abandonului școlar. Polițiștii au legitimat persoanele din proximitatea unităților de învățământ și au verificat autovehicule de transport școlar.
Inspectoratul de Poliție Județean Brăila subliniază că astfel de acțiuni preventive vor continua în perioada următoare, pentru protejarea elevilor și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică în comunitate.
Învățământ
Candidații, față în față cu comisiile. Bătălia pentru directorii de școli continuă
• prima etapă a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile brăilene s-a încheiat, marți, 3 noiembrie • rezultatele inițiale, înainte de contestații, aduc 40 de note de 10, câteva situații interesante în cazul candidaților cu mai multe opțiuni și doi candidați care nu au reușit să obțină nota minimă de promovare • în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis, acolo unde cele 45 de minute petrecute în fața comisiei ar putea face diferența
S-a încheiat prima etapă a probei de interviu din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Brăila.
În perioada 27 octombrie – 3 noiembrie 2026, comisiile au evaluat administrativ proiectele planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului. Au fost zile de evaluare în care membrii comisiilor au avut de analizat proiecte de management de maximum 15 pagini, documente prin care fiecare candidat a încercat să demonstreze că are o viziune, o strategie și, mai ales, capacitatea de a conduce unitatea de învățământ pentru care a optat. Rezultatele inițiale, publicate înainte de soluționarea contestațiilor, arată că această etapă nu a fost lipsită de situații interesante.
40 de note de 10! Excelență managerială sau proiecte foarte bine pregătite?
Unul dintre primele aspecte care atrag atenția în urma evaluării administrative a planurilor manageriale este numărul mare de note maxime: 40 de note de 10, dintre care 28 pentru opțiunile de director și 12 pentru cele de director adjunct.
Cifrele se referă la opțiunile evaluate, nu neapărat la 40 de candidați diferiți, întrucât unii dintre participanți s-au înscris pentru ambele funcții. Un rezultat care arată că numeroși candidați au reușit să îndeplinească la nivel maxim criteriile administrative și manageriale prevăzute de grila de evaluare. Dar, dincolo de aceste rezultate, există și câteva situații care merită privite mai atent.
La Colegiul Tehnic ”C.D. Nenițescu”, același candidat, care a avut două opțiuni, a obținut o notă mai mare pentru funcția de director adjunct – 9,70 – decât pentru cea de director, unde a primit 9,60. La Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, un candidat care a optat pentru ambele funcții a promovat evaluarea pentru postul de director, însă nu a reușit să obțină nota minimă de 7 pentru funcția de director adjunct.
O situație asemănătoare, dar cu rezultate diferite, întâlnim la Școala Gimnazială ”Dimitrie Cantemir”, unde același candidat a obținut 9,50 pentru funcția de director și 9,20 pentru cea de director adjunct. La Liceul Teoretic ”Gheorghe Vâlsan”, doi candidați au obținut aceeași notă, 8,30, în timp ce la Liceul Tehnologic ”Matei Basarab” se regăsește și un candidat care a obținut nota maximă pentru ambele funcții la care a optat.
Sunt rezultate care arată că aceeași persoană poate avea punctaje diferite în funcție de postul pentru care candidează și de proiectul managerial evaluat în raport cu specificul unității de învățământ. Până la urmă, fiecare funcție presupune responsabilități și obiective diferite, chiar dacă vorbim despre aceeași școală.
Unde se dă bătălia pentru funcțiile de conducere?
Dacă privim numărul candidaților înscriși pentru fiecare funcție, observăm că unele posturi sunt mai râvnite decât altele.
La Școala Gimnazială ”Mihu Dragomir” se înregistrează una dintre cele mai mari competiții: trei candidați pentru funcția de director și doi pentru cea de director adjunct. La Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, doi candidați concurează pentru funcția de director, în timp ce pentru postul de director adjunct sunt trei opțiuni.
Interes există și pentru conducerea unor colegii importante din municipiu. La Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național ”Nicolae Iorga” și Colegiul Național „”Gheorghe Munteanu Murgoci” sunt câte doi candidați pentru funcția de director. Așadar, nu toate funcțiile au aceeași atractivitate, iar competiția se anunță diferită de la o unitate de învățământ la alta. Deocamdată, doi candidați nu au reușit să obțină nota minimă de 7 necesară promovării acestei etape de evaluare administrativă a proiectului managerial.
Trebuie precizat că această evaluare este eliminatorie, însă nota obținută nu se adaugă la media finală a concursului. Rolul ei este strict acela de a stabili dacă proiectul managerial îndeplinește condițiile necesare pentru ca respectivul candidat să ajungă în fața comisiei la interviul propriu-zis.
De la 149 de opțiuni la etapa decisivă
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea concursului, trebuie să ne întoarcem puțin la începutul competiției. La nivelul județului Brăila sunt disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse inițial 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni.
După prima probă, cea de evaluare a competențelor, desfășurată în 13 octombrie 2026, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct. În urma primei probe, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim necesar, iar un candidat nu s-a prezentat la evaluare. Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale, concursul se apropie de etapa care va pune cu adevărat la încercare capacitățile celor care își doresc să ocupe un fotoliu de conducere.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie 2026 urmează interviul propriu-zis. Iar aici lucrurile devin ceva mai complicate. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să scrie un proiect managerial, ci și că îl poate pune în practică.
Proba este împărțită în trei secțiuni: 20 de minute pentru prezentarea și susținerea proiectului planului managerial, argumentarea obiectivelor și a viziunii privind dezvoltarea școlii; 15 minute pentru rezolvarea unei situații-problemă, care poate presupune gestionarea unui conflict, a unei situații de criză, relația cu părinții sau aplicarea legislației în activitatea managerială; 10 minute pentru demonstrarea competențelor digitale și de operare necesare unui director.
Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va reprezenta media aritmetică a acestora.
Cu alte cuvinte, un proiect managerial de nota 10 nu garantează automat și un interviu de nota 10. Dimpotrivă, acum candidatul trebuie să demonstreze că poate transforma teoria în practică, că știe să ia decizii și că poate gestiona situații neprevăzute. Iar diferențele de câteva zecimi înregistrate deja la evaluarea administrativă arată cât de strânsă poate fi competiția în anumite unități de învățământ.
Dar cine îi va evalua pe viitorii directori?
Dincolo de candidați, proiecte și punctaje, un rol esențial în această etapă îl vor avea comisiile de evaluare. Cinci membri vor sta de cealaltă parte a mesei și vor aprecia modul în care fiecare candidat își susține proiectul, rezolvă situațiile-problemă și demonstrează că poate conduce o instituție de învățământ.
Așa cum am arătat și anterior, în componența acestor comisii intră reprezentanți ai inspectoratului școlar, cadre didactice, reprezentanți ai administrației publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri sau universitar. Un aspect aparte îl reprezintă participarea oamenilor din mediul de afaceri, identificați și nominalizați cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila.
Este o formulă care aduce în evaluarea viitorilor manageri și perspectiva mediului economic, în special în ceea ce privește experiența în resurse umane, recrutare și management organizațional.
Dar, dacă tot vorbim despre transparență, ar fi interesant de aflat și cine sunt persoanele desemnate să reprezinte mediul de afaceri în aceste comisii, ce experiență profesională au și în ce unități de învățământ vor participa la evaluare.
Nu este o simplă curiozitate. Vorbim despre oameni care vor contribui, prin notele acordate, la stabilirea viitorilor directori și directori adjuncți ai școlilor brăilene. Iar dacă membrii comisiilor au o responsabilitate atât de importantă, este firesc ca și experiența și criteriile care au stat la baza desemnării lor să fie cunoscute, în măsura permisă de cadrul legal. Până la urmă, nu doar candidații trebuie să demonstreze că sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le vizează. Și cei care îi evaluează trebuie să inspire încredere.
Verdictul final, în decembrie
Concursul continuă, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Până atunci, urmează contestațiile la rezultatele acestei prime etape, programarea candidaților promovați și, mai ales, interviurile propriu-zise. Cele 40 de note de 10 reprezintă, fără îndoială, un început interesant. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care au obținut punctaje maxime pe hârtie vor reuși să confirme și în fața comisiilor.
Pentru că una este să construiești un plan managerial și alta este să demonstrezi, în 45 de minute, că ai capacitatea să conduci o școală. Iar pentru cei care vor ocupa funcțiile de conducere de la 1 ianuarie 2027, adevăratul examen nu se va încheia odată cu afișarea rezultatelor din 9 decembrie.
Comisiile vor da notele, candidații își vor susține proiectele, iar comunitățile școlare vor aștepta rezultatele. Cine va trece cu brio de toate etapele? Până în decembrie mai avem de urmărit câteva episoade. Om trăi și om vedea!
CELE MAI CITITE
