Cultură
Elyna, o speranță a scenei românești
• elevă a Colegiului Național „Nicolae Iorga”, Bianca-Elena Gorgovan este cantautoare și compozitoare, iar acum își lansează primul ei album, „Aș Vrea Să Zbor” • eleva lui Ionuț Drăghici la Școala Consmusic Academy, tânăra compozitoare a studiat chitară, tobe și producție și a urcat pe scenă la „Românii au Talent” • totodată, anul acesta, a obținut Premiul pentru Popularitate la Festivalul Național de Folk „Chira Chiralina” • tinerei îi place fizica și vrea să devină inginer, ca să poată îmbina științele exacte cu pasiunea pentru muzică • „Le sunt profund recunoscătoare părinților mei, că au investit în nebunia mea”, ne-a mărturisit tânăra compozitoare
Se spune că „așchia nu sare departe de trunchi”. Fiică a unui militar de carieră din Brăila (absolvent al Conservatorului din Oradea), Bianca-Elena Gorgovan – al cărei nume de scenă este ELYNA – își va lansa propriul său album sâmbătă, 3 octombrie 2026, la Palatul Culturii Brăilene Lyra. A urcat pe scena show-ului „Românii au Talent” cu o compoziție proprie și a obținut Premiul pentru Popularitate la Festivalul Național de Muzică Folk „Chira Chiralina”, în 2026, însă ambițiile ei nu se opresc aici.
Eleva lui Ionuț Drăghici la Școala Consmusic Academy, tânăra compozitoare a studiat chitară, tobe și producție. Este o adevărată revelație a scenei românești. La vârsta de 15 ani și-a lansat prima ei piesă, intitulată „Manipulatoare”, care a stârnit multe controverse. În 2025 a fost invitată a emisiunii „Weekend Împreună”, la Radio România Brașov. Elyna va lansa primul său album, intitulat „Aș Vrea Să Zbor”, sâmbătă, 3 octombrie 2026, la Palatul Culturii Brăilene Lyra, începând cu ora 18:00, acesta având ca element central piesa cu același nume.
„Am compus aceste piese pentru a exprima ceea ce simt și pentru ca publicul care ascultă mesajul să își regăsească sufletul, să știe că există cineva care a trecut prin ceva asemănător. Melodia „Aș Vrea Să Zbor” este promisiunea de a-mi îndeplini aspirațiile și de a continua să fac ceea ce îmi valorifică adevăratul potențial. Am vrut să-mi exprim dezamăgirea de a nu mai putea continua într-un anumit context, de a nu oferi totul, de a nu face lucrurile cu aceeași implicare pe care am avut-o la început. Este frustrantă conștientizarea că promisiunile cele mai sincere nu se pot ține de fiecare dată până la capăt. Cel mai important este să acceptăm lucrurile și să mergem mai departe”, ne-a mărturisit tânăra cantautoare și compozitoare.
O altă piesă cu mesaj la fel de puternic este „Ființă De Sticlă”, lansată tot în 2026, la Festivalul Național de Folk „Chira Chiralina”, piesă în care Elyna a vrut să-și exprime vulnerabilitatea, pentru că fiecare dintre noi poate fi o ființă „de sticlă”.
Tânăra spune că, deși toate piesele lansate de ea sunt compoziții proprii, proiectul „Elyna” nu ar fi fost posibil fără profesorul ei de chitară, Ionuț Drăghici, care a produs melodiile albumului.
Profesor de instrument la Școala Consmusic Academy, basist în trupa SHAZ, producător și compozitor în trupa NORD, Ionuț Drăghici a participat din plin la viața culturală a Brăilei și nu numai. Domnia sa a văzut potențialul compozițiilor Elynei și le-a orchestrat într-o manieră contemporană, surprinzând mesajul pieselor în originalitatea lor, prin talentul său de a cânta la mai multe instrumente, având, totodată, vaste cunoștințe de producție, mix și master.
Pe partea vocală, Elyna o are ca mentor pe Monica Măciuceanu, nimeni alta decât cea care a îndrumat-o, ani la rând, pe Alexandra Căpitănescu, câștigătoarea Premiului al III-lea la Eurovision 2026 și a emisiunii „Vocea României”, în anul 2025. „Profa”, cum îi spun elevii, este dovada vie că profesionalismul se reflectă prin acțiuni; francă și „dintr-o bucată”, Monica Măciuceanu o îndrumă pe Elyna în perfecționarea tehnicii vocale.
Își va lansa primul său album în ziua în care împlinește 18 ani
Data de 3 octombrie 2026 are o semnificație aparte pentru Elyna. Lansarea primului său album coincide cu împlinirea vârstei de 18 ani, transformând, astfel, evenimentul într-o dublă sărbătoare. Astfel, publicul brăilean este așteptat la Palatul Lyra, de la ora 18:00, pentru o seară de muzică live, în care artista își va prezenta albumul „Aș Vrea Să Zbor”. Intrarea este liberă, iar cei prezenți vor avea posibilitatea să achiziționeze albumul în format CD și vinyl.
Bianca Elena Gorgovan a moștenit pasiunea pentru muzică din familie, tatăl ei fiind absolvent al Liceului Militar de Muzică din București și al Conservatorului din Oradea. Colaborează cu Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”; a participat la Festivalul Muzicilor Militare, precum și la festivaluri din Germania. Mama ei este, de asemenea, pasionată de muzică și i-a transmis Elynei interesul pentru artiști precum Michael Jackson, Scorpions sau Mariah Carey.
„Ascult foarte multe stiluri de muzică. Dacă cineva trece pe lângă fereastra mea, are șanse mari să audă Ariana Grande, Hans Zimmer, Måneskin, Bosquito, Elvis Presley, Chase Atlantic, Ella Fitzgerald, Barbra Streisand, Claude Debussy, Michael Jackson sau Scorpions. Acestea sunt doar câteva nume din lista lungă și variată pe care încerc să adaug cât mai mulți artiști. De mică am admirat creativitatea excesivă al lui Michael Jackson, prin care și-a creat întregul concept de videoclipuri, albume și spectacole. Deseori, mă regăsesc analizând complexitatea producției muzicale pe partea vocală a pieselor Arianei Grande și ușurința acesteia de a-și folosi ambitusul la maxim. Totul s-a concretizat atunci când am început cursurile de chitară cu Ionuț Drăghici, care avea deja un album lansat pe Spotify și experiență cu mai multe trupe. Acela a fost semnalul că speranța de a-mi croi un drum al meu în domeniul muzicii poate deveni realitate și că am alături un mentor care mă va ajuta să mă orientez și să încep proiecte”, ne-a spus eleva de la „Iorga”.
Culmea, Elynei îi vine inspirația tocmai atunci când are de făcut cu totul altceva, mai puțin muzică. Din acest motiv, are momente când, imediat ce ajunge acasă, își montează microfonul de studio, chitara, claviatura MIDI și începe să cânte, pentru a se elibera de starea de stres și încordare pe care o resimte la liceu. Nu înseamnă că neglijează educația.
„Educația este foarte importantă pentru mine, atât cea școlară cât și cea personală. Din acest motiv, nu neglijez nici pasiunile mele, dar nici orele de școală, care sunt obligatorii. Multă lume spune că mă supraaglomerez cu două ore de instrument și canto la Galați, dar puțini știu că nu e doar atât. După ce compun o piesă, de obicei la chitară sau la pian, încep să înregistrez. Asta durează zile întregi. Pot sta câte 5-6 ore, uitând complet de mine, doar concentrată pe muzică, pe a crea un demo pentru producător, format de obicei din linia de tobe, pian, instrumente cu corzi, voce și uneori chitară bas. Pe lângă compoziție și producție trebuie să pun la punct desfășurătorul videoclipurilor, să le editez, să le postez și să mă ocup de promovarea activității mele muzicale. Acum, cu lansarea albumului, am avut foarte mult de lucru, tocmai fiindcă am vrut să știu că lucrurile sunt făcute de mine și că arată așa cum îmi doresc. Sunt foarte încântată de coperta CD-ului”, ne-a mai spus Elyna.
Vreau să îmbin științele exacte cu pasiunea mea pentru muzică!
Artistei nu i-a plăcut să participe la concursuri, dar a făcut-o pentru a fi promovată și pentru a se perfecționa. Știa că, fără experiența dobândită pe scenă, nu va reuși să progreseze. Visul ei este acela de a avea turnee în toată lumea, spectacole în care să-și prezinte piesele, să aibă fani care să-i asculte muzica și care să se regăsească în ea.
„Mi-aș dori din tot sufletul ca mesajul pieselor mele să nu fie privit cu superficialitate”, ne spune tânăra compozitoare și cantautoare de la „Iorga”. Elyna ține cu tot dinadinsul să-i fie analizată semnificația versurilor, a vocilor din spate, a liniilor subtile de instrument. Lumea deseori aude pachetul complet și nu ascultă detaliile, nu caută în profunzimea piesei. E mândră de piesele „Aș Vrea Să Zbor”, „Ființă De Sticlă” și „Creative”, incluse în primu lei album.
Idealul tinerei compozitoare este acela de a avea o viață activă din punct de vedere muzical, de a se reinventa, de a avea alături oameni care să iubească ceea ce face cu atâta pasiune.
Întrebată ce va face după terminarea liceului (este elevă într-a XII-a), Elyna ne-a mărturisit că se va orienta către o carieră care să-i ofere stabilitate din punct de vedere financiar. „Îmi place foarte mult fizica, deoarece simt că îmi pot folosi creativitatea. M-am orientat spre o carieră în inginerie, cu speranța că pot îmbina științele exacte cu pasiunea mea pentru muzică”, a spus Elyna.
Bianca-Elena Gorgovan, alias „Elyna” spune că n-ar fi răzbit fără ajutorul părinților, al profesorilor și al prietenilor care au fost alături de ea:
„ Le sunt profund recunoscătoare părinților mei, că au investit în „nebunia mea”. N-aș fi crezut niciodată că voi ajunge să învăț producție, montaj de videoclipuri sau să cânt la tobe! Recunosc că nu fac lucrurile de fiecare dată perfect, dar învăț din asta. Încerc să nu pun presiune prea multă pe mine, fiindcă dacă m-aș fi luat după standardele pe care mi le-am impus, trebuia până în ziua de astăzi să pot cânta orice, oricând, la toate instrumentele și să am capacitatea vocală a unui superstar! Sunt sigură că, odată ce voi acumula și mai multă experiență, voi dezvolta proiectul „Elyna” și mai mult!”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
CELE MAI CITITE
