Cultură
Vernisaj la Centrul Diversității Culturale
• brăilenii sunt așteptați, până pe 20 octombrie, să viziteze expoziția artistului Valentin Shaltev, din Balcic (Bulgaria) • vernisajul a avut loc marți, 29 septembrie, sub genericul „Interacțiuni Culturale Româno-Bulgare” • au prezentat: Gheorghe Andreescu, muzeograf, artist plastic, scenograf și Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale – curatorul expoziției
Sub genericul „Interacțiuni Culturale Româno-Bulgare”, în seara zilei de marți, 29 septembrie, la Centrul Diversității Culturale – Muzel Brăilei „Carol I”, a avut loc vernisajul expoziției de pictură Valentin Shaltev (Balcic, Bulgaria).
Organizatori ai evenimentului au fost Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale și Asociația „Hristo Botev” a Bulgarilor din Brăila.
Au prezentat: Gheorghe Andreescu, muzeograf, artist plastic, scenograf și Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale – curatorul expoziției. Traducerea în/din bulgară a fost asigurată de prof. Anastasia Andriev, vicepreședinte al Asociației „Hristo Botev” a Bulgarilor din Brăila.
Evenimentul a inclus un moment artistic susținut de artistul Valentin Shaltev și un recital de muzică bulgărească susținut de Grupul „Borianca” al Asociației „Hristo Botev” a Bulgarilor din Brăila, coordonat de prof. Anastasia Andriev, vicepreședinte.
În aceeași locație sunt expuse și cărți din biblioteca Asociației „Hristo Botev” a Bulgarilor din Brăila și din colecția prof. Maria Gancev, președinte al asociației.
Personalitate complexă – pictor, grafician, profesor universitar, poet și muzician – Valentin Shaltev s-a născut în anul 1954, la Sofia, dar trăiește în orașul Balcic. Volumele sale de poezie – „Tango pe pervazul nopții”, „Sezonul plajelor de iarnă” și „Viață pe o hartă” – sunt o extensie lirică a universului din tablourile sale, prezente în expoziții personale și de grup în Bulgaria (Balcic, Kavarna, Veliko Târnovo, Sala Parlamentului ș.a), Zagreb – Croația, Praga – Cehia, Bratislava – Slovacia, România ș.a. și în colecții private și galerii din Bulgaria, Belgia, Canada, Germania, Italia, Polonia, Elveția, România ș.a.
Potrivit curatorului expoziției, Camelia Hristian, expoziția deschisă la Brăila reunește o selecție de 19 lucrări semnate de Valentin Shaltev. „Acestea nu oferă o realitate fotografică, ci sunt ferestre către un peisaj marin specific coastelor calcaroase balcanice de la Marea Neagră. Spațiul de poveste, plin de lumină, nostalgie și muzicalitate, este redat cu straturi dense și aspre de vopsea prin penelul unui artist – poet: case albe din piatră cu etaje de lemn suspendate și acoperișuri din țiglă roșie – portocalie, ulițe abrupte pavate, trepte din piatră, ziduri vechi măcinate de sare și soare, cupole discrete de biserici, bărci de pescari, pescăruși. O constantă în toate aceste lucrări este un aparent „mozaic” din pătrate și dreptunghiuri cromatice în care adesea se descompun cerul, marea sau pavajul. Acest efect este prezent și în unele mici detalii de viață cotidiană sau în vestimentația personajelor din compoziții – contururi geometrice care echilibrează formele curbe ale bărcilor, peștilor sau ale mandolinei și ulcioarelor din ceramică cu toarte elegante, prin care artistul introduce în poveste și o dimensiune intimă, de interior. Expoziția este o călătorie pe malul unei mări. Valentin Shaltev ne poartă pe străzile albe, demonstrându-ne că pictura, atunci când este atinsă de aripa poeziei și a muzicii, are puterea de a transforma nostalgia în lumină, într-un adevărat poem vizual”, a precizat Camelia Hristian.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
CELE MAI CITITE
