Credincioșii sunt așteptați la hramul Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”

Adaugă ca sursă preferată în Google

Celebrată de aproape 1,8 milioane de români – care-și serbează, an de an, pe 21 mai, ziua onomastică – și de tot Răsăritul creștin, praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena este unul dintre cele mai de seamă sărbători creștine. 

Este și hramul Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, de pe Strada Şcolilor, nr. 38 bis, zidită între anii 1857-1863.

Credincioşii sunt așteptați să se închine Lui Dumnezeu, să se roage pentru cei dragi și să facă milostenie, în numele Sfinţilor Împăraţi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena, cei ce au statornicit primul Sinod Ecumenic a toată creştinătatea şi au dat libertate creştinilor, în sec. IV d. H., prin vestitul Edict de la Milan. În această zi sfântă, sunt pomeniți toți cei ce poartă numele Sfinților Împărați, dar și cei trecuți la cele veșnice. Se aduc daruri la Altar, pentru binecuvântare, se scriu pomelnice și se dă de pomană fructe și covrigi.

A patra parohie urbană a Brăilei eliberate de sub turci  

Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a fost ctitorită la 3 mai 1857, prin contribuția enoriaşilor, a Primăriei și a Corporaţiilor (breslelor) Grădinarilor, Croitorilor, Casapilor (Măcelarilor), Precupeţilor şi Hamalilor (Docherilor). Slujba de târnosire a fost oficiată şase ani mai târziu, pe 8 septembrie 1863, de Episcopul Dionisie Romano al Buzăului. În aceeaşi zi, ierarhul a sfinţit locul pe care urma să se ridice Biserica Greacă, din Centrul Vechi.

Biserica „Sfinții Împărați” devenea, astfel, cea de-a patra parohie urbană a Brăilei dezrobite de sub ocupație turcească, după „Sfântul Arhanghel Mihail” (1831), fostă geamie turcească, „Sfântul Spiridon” (1842) – demolată în perioada comunistă – şi „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” (1857), de pe Strada G-ral Eremia Grigorescu.

Redăm mai jos lista preoților care au slujit cu jertfelnicie la Altarul acestui sfânt lăcaș, de la începuturile sale: pr. Ștefan Secăreanu, pr. Ioan Castrinisios zis Fortunescu, pr. Radu Meca, pr. Stan Rădulescu, diac. Stan Stăncescu, pr. Ștefan Grădișteanu, pr. Grigore Balaban, pr. Stan Niculescu, pr. Petre Ciocârlan, pr. Ștefan Balaban, pr. Radu Mihălcescu, pr. Gheorghe Enăceanu, pr. Ioan Constantinescu, pr. Manole Vergu, pr. Mihail Panait, pr. Constantin Cimpoaie, pr. Haralambie Mușat, pr. Anghel Gomolea, pr. Mihail Popescu, pr. Șerban Sâmpetru, pr. Drăgan Sterian și pr. Traian Mazăre. Astăzi, paroh al vestitei biserici brăilene este părintele Sorin Băruș.

Icoanele împărătești din catapeteasmă (a Mântuitorului și a Maicii Domnului), icoana hramului (Sfinții Constantin și Elena) și a Sfântului Ierarh Nicolae, împreună cu alte patru icoane cu valoare de patrimoniu alcătuiesc, prin vechimea și istoricul lor, o veritabilă colecție de artă veche bisericească. Biserica adăpostește, de asemenea, un alt obiect de valoare: Stema României, sculptată în lemn de tei aurit, datată la sfârșitul sec. XIX, din perioada începuturilor domniei Regelui Carol I al României.

În 1985, un incendiu devastator a distrus acoperişul bisericii, biblioteca şi mobilierul. Biserica a fost resfinţită pe 25 octombrie 1987, de către PS Epifanie Norocel al Buzăului. De atunci, au fost efectuate și alte lucrări de reabilitare a sfântului lăcaș, prin strădania preoților și a enoriașilor din parohie, ultima dată  biserica  fiind  resfințită de Înalt Preasfințitul Casian,  Arhiepiscopul Dunării de Jos, în urmă cu 8 ani.