Economie
Cornel Coca Constantinescu (ASF): Piata de asigurari din Romania, o piata bine capitalizata
Prezent la conferinta Insurance Market Trends organizata de FIAR cu temele care vizeaza activitatea de asigurare – reasigurare in contextul noilor reglementari şIDD si GDPRţ , Cornel Coca Constantinescu – Vicepresedintele ASF a declarat:
“ Printr-o analiza retrospectiva avand ca moment de referinta FIAR 2017 constatam faptul ca activitatea de asigurare a fost marcata de transformari profunde, prin aplicarea noilor abordari bazate pe risc si pe gandirea prospectiva a business-ului. Continuam cu reglementarea consistenta a activitatii de intermediere si introducerea de cerinte mai ridicate de transparenta fata de clienti prin aplicarea directivei IDD. Totodata, avem si alte reglementari din alte domenii cu impact semnificativ si riscuri deopotriva si ma refer la regulamentul privind protectia datelor cu caracter personal.
Drept urmare, trebuie sa fim constienti cu totii ca intermediarii si societile de asigurare vor trebui sa implementeze modificari la nivel organizational si operational si sa isi regandeasca strategia in special in cazul produselor create in parteneriat.
Nu trebuie ignorat faptul ca pentru dezvoltarea pietei romanesti de asigurari, trebuie sa fim realisti si sa analizam in ce masura este nevoie de crearea unor produse de asigurare adaptate nevoilor si posibilitatilor potentialilor clienti.
Din toamna ş1 octombrie 2018ţ vom acorda o atentie si mai mare protectiei consumatorilor in lumina prevederilor directivei IDD, cu referire la respectarea regulilor de conduita, a modului de interactiune cu consumatorul, prin:
– informarea corecta si completa a clientilor si desfasurarea activitatii in mod onest, corect si profesionist
– existenta unor agenti/intermediari cu un nivel ridicat de pregatire profesionala si competenta.
– cerinte mai ridicate de transparenta cu privire la informarea clientilor asupra existentei unor conflicte de interese sau modul de acordare a stimulentelor,
– informare cu privire la vanzarea combinata
– cerinta ca orice contract propus sa corespunda cerintelor si nevoilor de asigurare ale consumatorului (adecvarea produsului), pe baza evaluarii nevoilor acestuia, in special in cazul vanzarii produselor de asigurare cu componenta investitionala pe baza unor recomandari personalizate.
Sunt convins ca aplicarea directivei IDD va aduce beneficii pe termen lung deopotriva asiguratilor, intermediarilor si asiguratorilor si va contribui la dezvoltarea pietei, prin promovarea mai transparenta a produselor de asigurare, in special a celor de de viata, prin cresterea nivelului de informare a asiguratilor si a publicului in general cu privire la caracteristicile produselor si beneficiile asociate.
Totodată avem în vedere initiativa de diversificare a formelor juridice prin care funcționează asigurătorii, respectiv prin statuarea formei juridice a societății mutuale de asigurare, care implementează principiul economiei sociale în industria asigurărilor Societatea mutuala de asigurare reprezinta o forma juridica consacrata in alte tari din Uniunea Europeana, acest tip de societăți reprezentand circa un sfert din pietele unde aceasta forma este uzitata.
Societatile mutuale au dovedit faptul ca pot contribui la crearea de locuri de munca si sunt un factor de coeziune socială. În același timp, promovează valorile cheie ale statului social activ: solidaritatea, nediscriminarea, accesul egal și funcționarea în beneficiul membrilor. În contextul ultimei crize financiare, aceste societăți au dovedit reziliență prin faptul ca nu sunt orientate direct catre profit.
Nu pot sa nu amintesc si de „inovarea tehnologica” care va urma mai devreme sau mai tarziu si in asigurari, de aparitia pe scara larga a unor produse sau a unor modalitati de distributie care utilizeaza preponderent tehnologia digitala pentru a-si crea un avantaj competitiv si pentru a veni in intampinarea cerintelor unor generatii noi de clienti familiarizati cu utilizarea noilor tehnologii. Multe societati de asigurare se pregatesc sa utilizeze tehnici de analiza predictiva, automatizare a proceselor. Automatizarea proceselor va presupune totodata si imbunatatirea vitezei si acuratetii analizei datelor pentru a administra corect riscul si pentru a facilita dezvoltarea unor noi produse de asigurare.
Toate acestea vor necesita in prima faza capacitati reale de a percepe evolutia viitoare in coordonate de realism. Gandirea strategica ar trebui sa se orienteze si spre investitii si spre adaptarea proceselor de business, cu scopul de crestere a eficientei si reducerii costurilor pe termen mediu.
Apreciez că după o perioadă de turbulențe pe piața de asigurări, anul 2018 va consemna o etapă de reașezare atât din punct de vedere al business-ului, cât și din punct de vedere legislativ ca rezultat al eforturilor tuturor celor implicați în această industrie. Sper ca sfârșitul anului sa confirme că, intr-adevar suntem pe drumul cel bun, incurajati fiind de rezultatele anului 2017 dintre care poate as mentiona cativa indicatori relevanti:
Scaderea ratei daunei combinate pe clasa MTPL de la 139,12% in 2015 la un minim istoric al pietei romanesti de 99,46% in 2017
Cresterea PBS aferente asigurarilor de viata cu 20%
SCR, MCR supraunitar pentru toate companiile la finalul anului 2017 (cat si la finalul anului 2016), inregistrand cresteri in 2017 fata de 2016, respectiv rata SCR la nivelul pietei a inregistrat o crestere cu 6%, iar rata MCR la nivelul pietei a inregistrat o crestere cu 12% ,
Fondurile proprii eligibile sa acopere cerinta de capital de solvabilitate aveau la finalul anului 2017 o valoare de 5,15 mld lei, in crestere cu 12% (fata de finalul anului 2016).
La nivel de piata s-a consemnat o cresterea a activelor cu 6% in 2017 fata de 2016, in timp ce datoriile au crescut numai cu 3%, excedentul activelor fata de datorii fiind de 5,05 mld lei in 2017, in crestere cu 13% fata de finalul anului 2016.
Cresterea rezervelor tehnice cu 7,5% in 2017 fata de 2016
Obiectivele A.S.F. în anul 2018 se concentreaza pe crearea premiselor dezvoltarii sanatoase a pietei si pe consolidarea funcției de supraveghere prin dezvoltarea instrumentelor specifice supravegherii pe bază de risc.
Actiunile si sprijinul ASF pentru diferite evenimente si campanii de educatie financiara vor continua cu scopul de a crește gradul de conștientizare a unui segment cât mai mare de populație cu privire la necesitatea și beneficiile asigurărilor si implicit la cresterea gradului de educatie financiara si a incluziunii financiare.
Ca parte a Sistemului European al Supraveghetorilor, ASF are o implicare activa pentru a asigura consolidarea functiei de supraveghere prin convergenta practicilor si totodata asigura legatura intre supravegherea micro si macro prudentiala la nivel European.”
Economie
De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România
• Dr. ec. Cristina Chiriac propune HCCG, un cadru de analiză care urmărește cum se transformă educația și competențele în muncă, venituri, capital și pensii • Cercetarea „România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică, inclusiv adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial
Ce se întâmplă cu investiția în educație atunci când o persoană nu își poate folosi competențele pe piața muncii? Cum afectează o întrerupere a carierei veniturile, economiile și pensia? Și ce ar trebui să urmărească statul pentru a înțelege unde este nevoie de sprijin? Aceste întrebări se află în centrul Human Capital Conversion Gap (HCCG), cadrul de analiză propus de Dr. ec. Cristina Chiriac în cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată cu sprijinul unei echipe de contributori și lansată la București, pe 10 noiembrie 2026.
HCCG urmărește unde apar obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie.
Cercetarea pornește de la două realități: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică —, cu 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%.
Cele două procente se referă la populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere economică. Ele arată însă de ce este necesar să urmărim atât rezultatele educației, cât și oportunitățile pe care femeile le au ulterior în economie.
Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar ajunge la media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.
Calculul păstrează constante celelalte condiții analizate. El ilustrează dimensiunea unei oportunități economice și nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere.
Ce reprezintă HCCG
Instrumentele internaționale măsoară deja educația, ocuparea și inegalitățile economice dintre femei și bărbați. HCCG propune analizarea acestor informații într-un cadru comun, pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul de la pregătire la independență economică.
Conceptul urmărește șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.
O întrerupere a activității profesionale, de exemplu, poate avea consecințe pe lângă salariul pierdut în perioada respectivă. Poate afecta experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile pentru pensie.
HCCG propune examinarea acestor legături. În această etapă, este un cadru conceptual: nu acordă României un scor, nu face un clasament al statelor și nu adună estimări economice care se suprapun. Fiecare etapă este analizată folosind populația și indicatorii relevanți.
„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării.
De ce o creșă contează și pentru economie
Un exemplu este accesul la servicii de îngrijire. În România, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, față de media Uniunii Europene de 39,3%.
Lipsa unui loc accesibil la creșă poate întârzia revenirea unui părinte pe piața muncii. Pentru o femeie aflată în această situație, consecințele pot însemna venituri mai mici, o pauză profesională prelungită și mai puțini ani de contribuție la pensie.
Din această perspectivă, rezultatele unei investiții în creșe trebuie urmărite și prin sprijinul efectiv oferit familiilor: câte locuri sunt funcționale, câți copii beneficiază de ele și în ce măsură părinții pot reveni la muncă.
Aceeași abordare se aplică diferențelor salariale. Efectele lor pot continua în timp, prin economii mai mici, acces mai dificil la capital și drepturi de pensie inferioare.
Zece măsuri pentru valorificarea potențialului economic
Autoarea cercetării propune zece măsuri de politică publică. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie și îmbunătățirea datelor publice.
A zecea măsură privește adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, astfel încât aceasta să susțină accesul la angajare și revenirea pe piața muncii. Propunerea urmărește reducerea barierelor fiscale pentru persoanele care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru cele care au responsabilități de îngrijire.
Pentru o femeie care nu poate reveni imediat la un program complet, un loc de muncă cu timp parțial poate reprezenta o etapă de reluare a activității profesionale. Tratamentul fiscal al acestei forme de muncă trebuie evaluat și prin efectele asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.
Pentru pachetul de nouă măsuri pentru care cercetarea prezintă estimări de cost, necesarul anual este de 2,96–3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Măsura a zecea, privind fiscalitatea muncii cu timp parțial, este prezentată separat de acest interval; includerea sa într-un cost total actualizat necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.
În scenariul de apropiere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor analizate. Această estimare nu reprezintă venitul garantat al aplicării celor zece măsuri și nu poate fi interpretată drept un randament direct al cheltuielilor propuse.
Fiecare măsură va fi prezentată separat, împreună cu datele care o susțin, responsabilitățile instituționale și rezultatele urmărite.
Ce este necesar pentru dezvoltarea cadrului de analiză
HCCG poate fi dezvoltat și testat în timp, inclusiv prin analize comparative între economii. Pentru aceasta sunt necesare definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și verificarea empirică a legăturilor dintre etapele analizate.
Cercetarea semnalează și o dificultate: lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și prezentate separat pentru femei și bărbați. Fără aceste informații, anumite schimbări de pe parcursul vieții profesionale rămân greu de urmărit, iar rezultatele politicilor publice sunt mai dificil de evaluat.
România are nevoie să urmărească ce se întâmplă cu investiția în oameni după încheierea studiilor. HCCG propune un cadru pentru a identifica obstacolele care apar pe acest parcurs și pentru a fundamenta intervenții ale căror rezultate să poată fi măsurate.
Despre cercetare și autoare
„România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este o cercetare realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori. Cercetarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Lucrarea reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii, arhitectura conceptuală Human Capital Conversion Gap și zece măsuri de politică publică.
Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autor al volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Cercetarea a fost lansată public la București, în 10 noiembrie 2026. Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.
Economie
Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor
• Direcția Agricolă a găzduit o întâlnire a fermierilor și specialiștilor locali cu experți ai Institutului de Geografie al Academiei Române în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană
Sub titulatura “Utilizarea terenurilor agricole şi adaptarea la schimbările climatice în judeţul Brăila”, a avut loc, pe 6 noiembrie, la sediul Direcției Agricole Județene (DAJ) Brăila un workshop organizat în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană.
La Brăila, evenimentul a fost organizat sub egida Institutului de Geografie al Academiei Române, din partea căruia au participat academician Dan Bălteanu, dr. Mariana Dumitraşcu și dr Mihaela Sima, buni cunoscători ai agriculturii brăilene. Au fost prezenți directorul Direcției Agricole, Ionuț Mocanu, dar și reprezentanți ai Asociației Producătorilor Agricoli Brăila.
Manifestarea a fost un bun prilej de a reuni fermieri, cercetători şi autorităţi locale pentru prezentarea şi dezbaterea unei teme de larg interes comun: “Provocările în managementul durabil al terenurilor şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice”.
În discuţiile purtate s-a evidenţiat impactul extremelor climatice asupra culturilor agricole; disponibilitatea resurselor de apă şi soluţii pentru retenţia acestora; efectele negative ale dăunătorilor; necesitatea unui lanţ complet de valorificare a produselor agricole; un sprijin mai mare pentru fermieri prin măsuri de subvenţiii adecvate , compesaţii şi despăgubiri; credite cu dobânzi minime; contracararea efectelor datorate situaţiei geopolitice actuale etc.
S-a reiterat faptul că glasul fermierilor este insuficient auzit de autoritățile centrale, subliniindu-se şi importanţa asocierii fermierilor pentru depăşirea problemelor, inclusiv în desfacerea propriilor produse şi creşterea rezistenţei în faţa concurenţei neloiale şi a importurilor de produse agro-alimentare.
Tehnologii de vârf şi Inteligenţă Artificială
Specialiștii su subliniat faptul că tehnologiile de vârf echivalează cu reducerea cheltuielilor, producţii mari, consum redus de carburanţi, protejarea solurilor prin: soiuri şi hibrizi adaptaţi la condiţiile climatice vitrege şi potenţialul terenurilor agricole.
S-a vorbit și despre extinderea loturilor semincere, mai puţină birocraţie şi o legislaţie adecvată, inclusiv în folosirea şi administrarea terenurilor. Promovarea culturilor tradiţionale a fost o altă temă abordată, precum şi cultivarea fiecărei palme de teren – inclusiv a celor nisipoase şi sărăturate. Valorificate prin perdele forestiere şi împăduriri, cu un rol deosebit în menţinerea umidităţii în sol. Toate acestea, făcute cu profesionalism şi dedicare, planificare şi coordonare instituţională.
“Colectăm întrebări, idei şi propuneri !”
Au spus organizatorii workshop-ului, iar participanţii şi-au exprimat deschis nemulţumirile pe care le au față de actuala stare de lucruri din domeniul agricol, venind şi cu idei demne de luat în seamă, sintetizate apoi printr-un chestionar pe scara de la 1 la 7, în care au fost supuse atenţiei întrebări legate de factorii sociali, tehnologici, economici, de mediu, politici, valori şi legislaţie.
“Analizaţi azi, pentru decizii în sprijinul agriculturii de mâine”, li s-au adresat organizatorii fermierilor, fiind însă necesară şi certitudinea punerii ideilor în practică.






















