Social Media

Economie

Brăila a revenit în TOP 3 naţional al tranzacţiilor cu terenuri agricole

Timp de citire: 4 minute

• luna trecută, Agenţia de Cadastru a înregistrat aproape 660 de astfel de tranzacţii, în sensibilă urcare faţă de primul trimestru al anului în curs • doar Timişul şi Aradul ne-au depăşit la acest capitol  
 
Revenire spectaculoasă a tranzacţiilor cu terenuri agricole în judeţul nostru la începutul trimestrului II, mai precis în luna aprilie, după o perioadă de 3 luni în care vânzările la acest capitol au stagnat în jurul pragului de 400 de tranzacţii. Cea mai recentă statistică a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) aferentă lunii abia încheiate arată că în cazul judeţului nostru au fost înregistrate aproape 660 de tranzacţii cu terenuri extravilane agricole (659 tranzacţii mai exact) context în care ne poziţionăm pe locul III la nivel naţional după judeţele Timiş şi Arad unde s-au înregistrat 1.289, respectiv 709 tranzacţii cu astfel de terenuri.
De altfel, ierarhia din luna aprilie este asemănătoare cu cea din ianuarie anul curent, în sensul că Brăila era tot pe locul III, chiar dacă cifrele de atunci erau mult mai mici. Mai exact, la început de an pe locul I era Aradul cu 633 vânzări de terenuri agricole, urmat de Timiş – 614 şi apoi Brăila cu 473 tranzacţii de terenuri agricole. În lunile următoare, adică februarie şi martie, judeţul nostru a coborât tocmai pe locul 10, cu 414 tranzacţii, după care a alunecat pe locul 13, cu 406 tranzacţii.
Revenind la statistica lunii aprilie, la nivel naţional, peste 44.100 de imobile şi terenuri au fost vândute în România, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, fiind cu 996 mai mare faţă de luna aprilie a anului trecut.
Per total, cele mai multe vânzări au fost înregistrate în Bucureşti – 5.837, în Timiş – 3.491 şi Cluj – 2.962. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Caraş-Severin – 320, Gorj – 265 şi Olt – 207.
Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada analizată, a fost de 22.134, cu 5.841 mai mare faţă de luna aprilie 2017, iar cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în Bucureşti – 5.517, Timiş – 1.760 şi Cluj – 1.318.
Aşa cum aminteam mai devreme, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a patra lună a acestui an sunt Timiş – 1.289, Arad -709 şi Brăila – 659, iar pe ultimele locuri s-au clasat Maramureşul cu 69 de tranzacţii, urmat de Alba – 61 şi Vâlcea – 41 de loturi de teren agricol tranzacţionate.
Chiar dacă statistica ANCPI nu indică un preţ mediu pe hectar pentru aceste tranzacţii, specialiştii la nivel naţional au prezentat la începutul acestui an un clasament bazat pe previziunile privind evoluţia cotaţiei terenurilor agricole, potrivit căruia, cele mai scumpe terenuri ar fi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa, unde sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 euro pe hectar, urmate de Arad, Timiş şi Caraş-Severin, unde preţurile sunt cuprinse între 6.000 – 8.500 euro/ha, iar apoi, de judeţul Călăraşi cu 4.000 – 8.000 euro/ha. Urmează Botoşani şi Iaşi cu o cotaţie între 5.500 – 7.000 euro/ha, precum şi Brăila cu 5.000 – 7.000 euro/ha.
Ar mai fi de adăugat că, potrivit cotaţiilor notariale valabile în acest an, în judeţul nostru cele mai scumpe terenuri agricole se află pe raza comunelor Traian şi Unirea cu o evaluare la 25.000 lei/ha, echivalentul a circa 5.500 euro/ha, urmate de terenurile agricole din Cazasu, cu o cotaţie de circa 5.000 euro/ha. La Viziru şi Chiscani, alte două comune intens vânate de achizitorii de terenuri, cotaţiile se menţin la nivelul de 23.000 – 25.000 lei/ha.

Economie

Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor

• Direcția Agricolă a găzduit o întâlnire a fermierilor și specialiștilor locali cu experți ai Institutului de Geografie al Academiei Române în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană

Publicat

în

Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor

Sub titulatura “Utilizarea terenurilor agricole şi adaptarea la schimbările climatice în judeţul Brăila”, a avut loc, pe 6 noiembrie, la sediul Direcției Agricole Județene (DAJ) Brăila un workshop organizat în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană.

La Brăila, evenimentul a fost organizat sub egida Institutului de Geografie al Academiei Române, din partea căruia au participat academician Dan Bălteanu, dr. Mariana Dumitraşcu și dr Mihaela Sima,  buni cunoscători ai agriculturii brăilene. Au fost prezenți directorul Direcției Agricole, Ionuț Mocanu, dar și reprezentanți ai Asociației Producătorilor Agricoli Brăila.

Manifestarea a fost un bun prilej de a reuni fermieri, cercetători şi autorităţi locale  pentru prezentarea şi dezbaterea unei teme de larg interes comun: “Provocările în managementul durabil al terenurilor  şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice”.

În discuţiile purtate s-a evidenţiat impactul extremelor climatice asupra culturilor agricole; disponibilitatea resurselor de apă şi soluţii pentru retenţia acestora; efectele negative ale dăunătorilor; necesitatea unui lanţ complet de valorificare a produselor agricole; un sprijin mai mare pentru fermieri prin  măsuri de subvenţiii adecvate , compesaţii şi despăgubiri; credite cu dobânzi minime; contracararea efectelor datorate situaţiei geopolitice actuale etc.

S-a reiterat faptul că glasul fermierilor este insuficient auzit de autoritățile centrale, subliniindu-se şi importanţa asocierii fermierilor pentru depăşirea problemelor, inclusiv în desfacerea propriilor produse  şi creşterea rezistenţei în faţa concurenţei neloiale şi a importurilor de produse agro-alimentare.

Tehnologii de vârf şi Inteligenţă Artificială

Specialiștii su subliniat faptul că tehnologiile de vârf echivalează cu reducerea cheltuielilor, producţii mari, consum redus de carburanţi, protejarea solurilor prin: soiuri şi hibrizi adaptaţi la condiţiile climatice vitrege şi  potenţialul terenurilor agricole.

S-a vorbit și despre extinderea loturilor semincere, mai puţină birocraţie şi o legislaţie adecvată, inclusiv în folosirea şi administrarea terenurilor. Promovarea culturilor tradiţionale a fost o altă temă abordată, precum şi cultivarea fiecărei palme de teren – inclusiv a celor nisipoase şi sărăturate. Valorificate prin perdele forestiere şi împăduriri, cu un rol deosebit în menţinerea umidităţii în sol. Toate acestea, făcute cu profesionalism şi dedicare, planificare şi coordonare instituţională.

“Colectăm întrebări, idei şi propuneri !”

Au spus organizatorii workshop-ului, iar participanţii şi-au exprimat deschis nemulţumirile pe care le au față de actuala stare de lucruri din domeniul agricol, venind şi cu idei demne de luat în seamă, sintetizate apoi printr-un chestionar pe scara de la 1 la 7, în care au fost supuse atenţiei întrebări legate de factorii sociali, tehnologici, economici, de mediu, politici, valori şi legislaţie.

“Analizaţi azi, pentru decizii în sprijinul agriculturii de mâine”, li s-au adresat organizatorii fermierilor, fiind însă necesară şi certitudinea punerii ideilor  în practică.

Citește articolul complet

Economie

De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România

• Dr. ec. Cristina Chiriac propune HCCG, un cadru de analiză care urmărește cum se transformă educația și competențele în muncă, venituri, capital și pensii • Cercetarea „România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică, inclusiv adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial

Publicat

în

De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România

Ce se întâmplă cu investiția în educație atunci când o persoană nu își poate folosi competențele pe piața muncii? Cum afectează o întrerupere a carierei veniturile, economiile și pensia? Și ce ar trebui să urmărească statul pentru a înțelege unde este nevoie de sprijin? Aceste întrebări se află în centrul Human Capital Conversion Gap (HCCG), cadrul de analiză propus de Dr. ec. Cristina Chiriac în cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată cu sprijinul unei echipe de contributori și lansată la București, pe 10 noiembrie 2026.

HCCG urmărește unde apar obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie.

Cercetarea pornește de la două realități: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică —, cu 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%.

Cele două procente se referă la populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere economică. Ele arată însă de ce este necesar să urmărim atât rezultatele educației, cât și oportunitățile pe care femeile le au ulterior în economie.

Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar ajunge la media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.

Calculul păstrează constante celelalte condiții analizate. El ilustrează dimensiunea unei oportunități economice și nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere.

Ce  reprezintă HCCG

Instrumentele internaționale măsoară deja educația, ocuparea și inegalitățile economice dintre femei și bărbați. HCCG propune analizarea acestor informații într-un cadru comun, pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul de la pregătire la independență economică.

Conceptul urmărește șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.

O întrerupere a activității profesionale, de exemplu, poate avea consecințe pe lângă salariul pierdut în perioada respectivă. Poate afecta experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile pentru pensie.

HCCG propune examinarea acestor legături. În această etapă, este un cadru conceptual: nu acordă României un scor, nu face un clasament al statelor și nu adună estimări economice care se suprapun. Fiecare etapă este analizată folosind populația și indicatorii relevanți.

„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării.

De ce o creșă contează și pentru economie

Un exemplu este accesul la servicii de îngrijire. În România, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, față de media Uniunii Europene de 39,3%.

Lipsa unui loc accesibil la creșă poate întârzia revenirea unui părinte pe piața muncii. Pentru o femeie aflată în această situație, consecințele pot însemna venituri mai mici, o pauză profesională prelungită și mai puțini ani de contribuție la pensie.

Din această perspectivă, rezultatele unei investiții în creșe trebuie urmărite și prin sprijinul efectiv oferit familiilor: câte locuri sunt funcționale, câți copii beneficiază de ele și în ce măsură părinții pot reveni la muncă.

Aceeași abordare se aplică diferențelor salariale. Efectele lor pot continua în timp, prin economii mai mici, acces mai dificil la capital și drepturi de pensie inferioare.

Zece măsuri pentru valorificarea potențialului economic

Autoarea cercetării propune zece măsuri de politică publică. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie și îmbunătățirea datelor publice.

A zecea măsură privește adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, astfel încât aceasta să susțină accesul la angajare și revenirea pe piața muncii. Propunerea urmărește reducerea barierelor fiscale pentru persoanele care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru cele care au responsabilități de îngrijire.

Pentru o femeie care nu poate reveni imediat la un program complet, un loc de muncă cu timp parțial poate reprezenta o etapă de reluare a activității profesionale. Tratamentul fiscal al acestei forme de muncă trebuie evaluat și prin efectele asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.

Pentru pachetul de nouă măsuri pentru care cercetarea prezintă estimări de cost, necesarul anual este de 2,96–3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Măsura a zecea, privind fiscalitatea muncii cu timp parțial, este prezentată separat de acest interval; includerea sa într-un cost total actualizat necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.

În scenariul de apropiere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor analizate. Această estimare nu reprezintă venitul garantat al aplicării celor zece măsuri și nu poate fi interpretată drept un randament direct al cheltuielilor propuse.

Fiecare măsură va fi prezentată separat, împreună cu datele care o susțin, responsabilitățile instituționale și rezultatele urmărite.

Ce este necesar pentru dezvoltarea cadrului de analiză

HCCG poate fi dezvoltat și testat în timp, inclusiv prin analize comparative între economii. Pentru aceasta sunt necesare definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și verificarea empirică a legăturilor dintre etapele analizate.

Cercetarea semnalează și o dificultate: lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și prezentate separat pentru femei și bărbați. Fără aceste informații, anumite schimbări de pe parcursul vieții profesionale rămân greu de urmărit, iar rezultatele politicilor publice sunt mai dificil de evaluat.

România are nevoie să urmărească ce se întâmplă cu investiția în oameni după încheierea studiilor. HCCG propune un cadru pentru a identifica obstacolele care apar pe acest parcurs și pentru a fundamenta intervenții ale căror rezultate să poată fi măsurate.

Despre cercetare și autoare

„România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este o cercetare realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori. Cercetarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Lucrarea reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii, arhitectura conceptuală Human Capital Conversion Gap și zece măsuri de politică publică.

Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autor al volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Cercetarea a fost lansată public la București, în 10 noiembrie 2026. Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧