Ziua Municipiului - Brăila, 643 de ani de atestare documentară

Au fost reabilitate şi restaurate toate clădirile muzeului. Centrul Cultural "Nicăpetre" a fost redat publicului şi s-au finalizat lucrările la Casa Memorială "Panait Istrati", secţia de etnografie din Grădina Mare şi Corpul B al muzeului, unde, la etaj, va fi reorganizat Centrul memorial "Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu", iar la parter vor fi amenajate Galeriile "Gheorghe Naum". Toate aceste spaţii expoziţionale vor fi redate publicului din primăvara acestui an, astfel încât se va putea bucura toată lumea de reperele fundamentale ale istoriei locului.
O altă realizare importantă în 2010 a fost şi intrarea în faza finală a restaurării Mănăstirii Măxineni, realizată pe baza cercetărilor arheologice începute în urmă cu 35 de ani de către prof. univ. dr. Ionel Cândea. Această investiţie este considerată cea mai importantă din cele realizate în Brăila de la Matei Basarab până în prezent.
Important este de menţionat şi faptul că banii pentru toate aceste investiţii au venit de la Consiliul Judeţean exclusiv, deşi iniţial proiectul fusese unul cu bani europeni. Din cauza procedurilor birocratice greoaie, s-a renunţat la acele sume şi Consiliul Judeţean a pus toată suma.

Brăila şi Cavalerii teutoni

Directorul Muzeului Brăilei a vorbit şi despre contextul istoric în care a fost emis de către domnul Ţării Româneşti acel act de la 20 ianuarie 1368, prin care oferea privilegii negustorilor braşoveni. Cu zece ani înainte regele Ungariei a emis şi el un asemenea act tot pentru a scuti de plata vămilor negustorii braşoveni în drumul lor spre Dunăre şi mare, în care însă nu se vorbea despre Brăila, ceea ce dovedeşte că regele maghiar se simţea stăpân pe acest culoar de transport. Acest lucru este o revendicare de ordin istoric a precizat prof. univ. dr. Ionel Cândea. În perioada 1211 - 1225 cavalerii teutoni apărau hotarele Ungariei, însă ei nu s-au mărginit la acest lucru, au trecut munţii şi au pus stăpânire pe culoarul Rucăr-Bran şi drumul care ducea la Dunăre. În virtutea acestui lucru, regele ungar se simţea stăpân pe acest culoar şi a emis prvilegiile din 1358 pentru negustorii braşoveni. După zece ani însă s-a impus stăpânirea Ţării Româneşti, actul din 20 ianuarie 1368 fiind emis la Braşov. "Acest document însă nu este avantajos pentru Brăila, ci pentru negustorii braşoveni. Brăila nu percepea nici un fel de taxe, nu se putea ridica din acest comerţ de tranzit practicat de negustorii braşoveni. La ridicarea Brăilei au contribuit alte elemente, însă hotărâtoare a fost atitudinea lui Vlad Ţepeş care a fost primul ce a refuzat să mai accepte aceste privilegii, motiv pentru care a şi fost zugrăvit aşa cum ştim de negustorii braşoveni", a explicat prof. univ. dr. Ionel Cândea.