Neputinta de a avea urmasi determina din ce in ce mai multe familii sa se intereseze care sint pasii necesari pentru a infia un copil. Cu toate ca procedura este foarte anevoioasa si dureaza aproximativ 2 ani, zeci de braileni doresc sa adopte. Astfel, in baza de date a Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului exista nu mai putin de 42 de familii care au obtinut atestatul in perioada 2007 - 2008 pentru a adopta copii, asta dupa zeci de teste, declaratii si anchete sociale. Tot in aceasta perioada a fost deschisa procedura de adoptie pentru 28 de micuti. Parintii adoptivi spun ca au avut impresia ca adoptia a durat o vesnicie, dar dorinta de a avea copii le-a dat putere sa treaca prin toate aceste formalitati, fie ca au venit din partea asistentilor sociali, a psihologilor de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, fie ca a fost vorba despre toata documentatia si declaratiile necesare la Tribunal. La toate acestea se adauga emotiile intilnirii dintre copil si viitorii parinti si temerile legate de perioada de 3 luni in care specialistii monitorizeaza compatibilitatea dintre micuti si viitoarea familie, care ii va ocroti si ii va indruma in viata. Din discutiile purtate cu parintii care vor sa adopte, cel mai mare sprijin in tot acest proces il constituie intilnirea cu grupul -suport format din cei care au adoptat deja copii, persoane care i-au putut ajuta pe viitorii parinti cu sfaturi atit in ceea ce priveste procedura adoptiei cit si in legatura cu perioada post-adoptie.
"Adoptia a durat o vesnicie"
In ciuda nenumaratelor documente necesare, exista familii care dupa ce au adoptat primul copil, au deschis procedura pentru cel de-al doilea. Brailenii considera ca procedurile sint justificate, mai ales deoarece este vorba despre viata unor copii. "Am decis sa adopt un copil in 2005. Eu si sotul meu sintem casatoriti de 13 ani si a fost imposibil sa avem copii. Am discutat si am luat legatura cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Am inceput actiunile in 2005 si va pot spune ca am trecut printr-o multime de teste psihologice, anchete sociale. Parintii naturali ai copilului au fost chemati de nenumarate ori pentru a se pronunta, pentru ca am observat ca institutia pune accentul pe cresterea si dezvoltarea copilului alaturi de parintii naturali. Fetita pe care am adoptat-o avea doar citeva luni cind s-a deschis procedura de adoptie si aproximativ 2 ani cind am adoptat-o. Acum are 3 ani si jumatate, merge la gradinita si este isteata foc. Pot sa va spun ca mi s-a parut o vesnicie pina cind am adoptat-o pe fetita. Daca nu ai suficienta rabdare, te lasi pagubas. Oricum, e bine ca sint atit de multe teste, fiindca e vorba de viata unui copil. Dupa ce am finalizat adoptia primului copil, am inceput procedura pentru cel de-al doilea, pentru ca doresc ca fetita mea sa aiba un fratior, sa nu fie singura", ne-a declarat mama adoptiva. Una dintre actiunile care au ajutat-o foarte mult a fost intilnirea cu familii care au adoptat deja copii si care au putut oferi explicatii atit in legatura cu procedura de adoptie cit si cu acomodarea post-adoptie.
Legislatie stricta
Procedura stabilirii eligibilitatii unui copil pentru adoptie este greoaie in sensul ca, in primul rind, trebuie identificate toate rudele pina la gradul al IV-lea, care trebuie sa-si exprime acordul in legatura cu aceasta decizie. Reprezentantii DGASPC discuta cu rudele si, in masura in care nu se pot implica in cresterea si educarea copilului, abia atunci se declanseaza procedura adoptiei. Pentru a putea adopta, o familie trebuie sa fie atestata, competenta eliberarii acestui act apartinind directorului general al DGASPC, care ia decizia la propunerea specialistilor de la biroul "Adoptii", dupa evaluarea complexa a familiei din punct de vedere psihologic, social, al veniturilor, al starii de sanatate si al cazierului. Familia va urma si cursuri pentru a se familiariza cu procedura adoptiei. In perioada 2007 - 2008, in evidenta institutiei exista 42 de familii atestate sa adopte copii. Majoritatea solicita copii cu virsta cuprinsa intre 0 si 3 ani, in special fete.
Pina de curind, consimtamintul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se dadea in fata instantei judecatoresti, odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei. Acum, legiuitorii discuta schimbarea legislatiei in sensul in care, daca parintii firesti nu si-au putut exprima consimtamintul in momentul solutionarii cererii de deschidere a procedurii adoptiei, atunci pot face acest lucru in momentul solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei. Daca judecatorul constata ca este rea vointa din partea parintelui, in sensul de a bloca adoptia fara a avea un refuz justificat, atunci acesta poate trece peste opinia parintilor naturali.
"O familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie"
Compatibilitatea teoretica a unei familii cu un copil se realizeaza pe baza dosarelor. "Cautam o familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie. Pornim de la interesul copilului. In primul rind, fiecare copil are un plan individual de protectie care trebuie sa aiba ca finalitate reintegrarea acestuia in familie. Numai dupa ce au esuat toate eforturile, consemnate in acte doveditoare, atunci planul individual poate fi modificat si, in final, prevazuta adoptia", ne-a declarat prof. Alexandru Sculschi, director general al DGASPC.
Studiile arata ca schimbarea brutala a universului mirosurilor, sunetelor, figurilor persoanelor care se ocupa de un copil provoaca intotdeauna o pierdere a reperelor, insotita de sentimente de nesiguranta si confuzie. Copilul este agitat, are stare depresiva, poate refuza sa manince sau sa doarma. Starea de soc poate dura intre doua si trei zile. Ulterior, copilului i se va diminua comportamentul hiper-vigilent si va incepe sa fie atent la noii parinti. Perioada de acomodare este aceea in care copilul incepe sa aiba incredere si se simte in siguranta din punct de vedere afectiv.
In perioada 2007 - 2008, Biroul Adoptie/Post Adoptie a eliberat 42 de atestate pentru familiile care doresc sa adopte copii. "Numarul familiilor dornice sa adopte copii este in crestere. In perioada 2007 - 2007, Tribunalul Braila a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne pentru 28 de copii. Noua copii au fost incredintati in vederea adoptiei pentru o perioada de 90 de zile. Este perioada cind familia adoptiva si copilul se acomodeaza. Tot in aceasta perioada au fost incuviintate 20 de adoptii interne. Familiile sint monitorizate si dupa adoptie. In acest sens, la inceputul anului 2007, beneficiau de servicii post-adoptie 42 de copii, iar la sfirsitul lui 2007, mai beneficiau de aceste servicii 23 de copii adoptati. In acest an beneficiaza de servicii post-adoptie 25 de copii", ne-a declarat Simona Cimpoae.
"Adoptia a durat o vesnicie"
In ciuda nenumaratelor documente necesare, exista familii care dupa ce au adoptat primul copil, au deschis procedura pentru cel de-al doilea. Brailenii considera ca procedurile sint justificate, mai ales deoarece este vorba despre viata unor copii. "Am decis sa adopt un copil in 2005. Eu si sotul meu sintem casatoriti de 13 ani si a fost imposibil sa avem copii. Am discutat si am luat legatura cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Am inceput actiunile in 2005 si va pot spune ca am trecut printr-o multime de teste psihologice, anchete sociale. Parintii naturali ai copilului au fost chemati de nenumarate ori pentru a se pronunta, pentru ca am observat ca institutia pune accentul pe cresterea si dezvoltarea copilului alaturi de parintii naturali. Fetita pe care am adoptat-o avea doar citeva luni cind s-a deschis procedura de adoptie si aproximativ 2 ani cind am adoptat-o. Acum are 3 ani si jumatate, merge la gradinita si este isteata foc. Pot sa va spun ca mi s-a parut o vesnicie pina cind am adoptat-o pe fetita. Daca nu ai suficienta rabdare, te lasi pagubas. Oricum, e bine ca sint atit de multe teste, fiindca e vorba de viata unui copil. Dupa ce am finalizat adoptia primului copil, am inceput procedura pentru cel de-al doilea, pentru ca doresc ca fetita mea sa aiba un fratior, sa nu fie singura", ne-a declarat mama adoptiva. Una dintre actiunile care au ajutat-o foarte mult a fost intilnirea cu familii care au adoptat deja copii si care au putut oferi explicatii atit in legatura cu procedura de adoptie cit si cu acomodarea post-adoptie.
Legislatie stricta
Procedura stabilirii eligibilitatii unui copil pentru adoptie este greoaie in sensul ca, in primul rind, trebuie identificate toate rudele pina la gradul al IV-lea, care trebuie sa-si exprime acordul in legatura cu aceasta decizie. Reprezentantii DGASPC discuta cu rudele si, in masura in care nu se pot implica in cresterea si educarea copilului, abia atunci se declanseaza procedura adoptiei. Pentru a putea adopta, o familie trebuie sa fie atestata, competenta eliberarii acestui act apartinind directorului general al DGASPC, care ia decizia la propunerea specialistilor de la biroul "Adoptii", dupa evaluarea complexa a familiei din punct de vedere psihologic, social, al veniturilor, al starii de sanatate si al cazierului. Familia va urma si cursuri pentru a se familiariza cu procedura adoptiei. In perioada 2007 - 2008, in evidenta institutiei exista 42 de familii atestate sa adopte copii. Majoritatea solicita copii cu virsta cuprinsa intre 0 si 3 ani, in special fete.
Pina de curind, consimtamintul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se dadea in fata instantei judecatoresti, odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei. Acum, legiuitorii discuta schimbarea legislatiei in sensul in care, daca parintii firesti nu si-au putut exprima consimtamintul in momentul solutionarii cererii de deschidere a procedurii adoptiei, atunci pot face acest lucru in momentul solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei. Daca judecatorul constata ca este rea vointa din partea parintelui, in sensul de a bloca adoptia fara a avea un refuz justificat, atunci acesta poate trece peste opinia parintilor naturali.
"O familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie"
Compatibilitatea teoretica a unei familii cu un copil se realizeaza pe baza dosarelor. "Cautam o familie pentru un copil si nu un copil pentru o familie. Pornim de la interesul copilului. In primul rind, fiecare copil are un plan individual de protectie care trebuie sa aiba ca finalitate reintegrarea acestuia in familie. Numai dupa ce au esuat toate eforturile, consemnate in acte doveditoare, atunci planul individual poate fi modificat si, in final, prevazuta adoptia", ne-a declarat prof. Alexandru Sculschi, director general al DGASPC.
Studiile arata ca schimbarea brutala a universului mirosurilor, sunetelor, figurilor persoanelor care se ocupa de un copil provoaca intotdeauna o pierdere a reperelor, insotita de sentimente de nesiguranta si confuzie. Copilul este agitat, are stare depresiva, poate refuza sa manince sau sa doarma. Starea de soc poate dura intre doua si trei zile. Ulterior, copilului i se va diminua comportamentul hiper-vigilent si va incepe sa fie atent la noii parinti. Perioada de acomodare este aceea in care copilul incepe sa aiba incredere si se simte in siguranta din punct de vedere afectiv.
In perioada 2007 - 2008, Biroul Adoptie/Post Adoptie a eliberat 42 de atestate pentru familiile care doresc sa adopte copii. "Numarul familiilor dornice sa adopte copii este in crestere. In perioada 2007 - 2007, Tribunalul Braila a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne pentru 28 de copii. Noua copii au fost incredintati in vederea adoptiei pentru o perioada de 90 de zile. Este perioada cind familia adoptiva si copilul se acomodeaza. Tot in aceasta perioada au fost incuviintate 20 de adoptii interne. Familiile sint monitorizate si dupa adoptie. In acest sens, la inceputul anului 2007, beneficiau de servicii post-adoptie 42 de copii, iar la sfirsitul lui 2007, mai beneficiau de aceste servicii 23 de copii adoptati. In acest an beneficiaza de servicii post-adoptie 25 de copii", ne-a declarat Simona Cimpoae.
