• pe modelul protestelor din Casele de Asigurări de Sănătate, dar și din Finanțe, care s-au încheiat cu decizii favorabile pentru salariați, iată că și angajații din Direcțiile de Sănătate Publică din România, printre care și cea de la Brăila, au decis, ieri, să-și ceară drepturile în afara birourilor • în cazul lor, nemulțumirile sunt, în mare parte, de ordin salarial din cauza discrepanțelor din sistem, dar este semnalat și un deficit mare de personal • tot ieri, au ieșit din birouri, în semn de protest și angajații Agenției Județene de Ocuparea Forței de Muncă Brăila, care s-au plâns, la rândul lor de nedreptăți și au cerut salarii echitabile • proteste au fost, ieri, și în fața Guvernului, unde s-au adunat farmaciști din întreaga țară, încurajați de precedentul creat...
Se încheie o grevă, începe alta, în instituțiile statului. La doar o zi, de la încetarea grevei generale din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care a durat aproape două săptămâni și a ajuns până în punctul în care s-au blocat plățile către furnizorii de servicii medicale, angajații din Direcțiile de Sănătate Publică au declanșat, la rândul lor, un protest spontan, primul din acest an. Acțiunea a avut loc ieri, în intervalul orar 10.00-12.00, în mai multe județe, iar revendicările au fost aceleași: salarii mai mari, fără discrepanțe între funcționari pe același funcții și acoperirea deficitului de personal, care numai la DSP Brăila este de aproape 20 de posturi. ”Lipsă de personal avem dintotdeauna și, recent, am mai avut posturi scoase la concurs de medici și nu s-a înscris nimeni. Avem 81 de posturi aprobate în organigramă, din care doar 60 sunt ocupate, printre care sunt și funcții de execuție. Din posturile de conducere ar fi două posturi de conducere vacante. Cel de director executiv adjunct de sănătate publică și inspector-șef, funcții pentru care la concursuri nu se prezintă nimeni. Asta, pentru că trebuie să vină un medic și, în această situație, medicul ar fi plătit ca funcționar public, nu ca medic, că așa este prevăzut în hotărâre. Și aici este încă un aspect al dublei măsuri care se poartă în România, de aceea nu am înțeles nici de ce amendamentele, ca să fim asimilați, noi din Direcțiile de Sănătate Publică, să fim puși pe același palier cu Casele de Asigurări de Sănătate... Dacă discutăm de un medic care desfășoară activitate într-un spital este statuat că în activitatea pe care o face, medicul este funcționar public. Este hotărâre publicată în Monitorul Oficial. Dacă discutăm de un funcționar public din sistemul de sănătate nu mai este asimilat unui medic, cu toate că cerința postului este de medic. Problema asta este veche”, a declarat pentru ”Obiectiv”, directorul Direcției de Sănătate Publică Brăila, Gabriel Ciochină. La fel de veche este și problema lipsei unui medic epidemiolog în instituție, care a rămas cu postul vacant încă din primăvara lui 2021, în plină pandemie de coronavirus. Deși postul a fost scos la concurs în repetate rânduri, ultima oară fiind chiar săptămâna trecută, nu s-a prezentat nimeni, potrivit directorului DSP Brăila. Acesta a mai adăugat că, așa cum s-au găsit soluții pentru alte instituții care au organizat greve, ar trebui să se găsească și pentru angajații din Direcțiile de Sănătate Publică. ”Pentru Casele de Asigurări de Sănătate s-a găsit soluția optimă și s-a observat că nu se poate face ceva și nu este luată în considerare o anumită structură din Ministerul Sănătății decât dacă se face protest. Așa cum au făcut și angajații din Finanțe, cei de la CJAS-uri, deci nu se pot rezolva anumite aspecte decât la modul acesta și atunci angajații au intrat în protest spontan”, a mai spus directorul DSP Brăila.
Protest spontan și la AJOFM Brăila
Culmea este că, tot ieri, au declanșat un protest spontan și angajații Agențiilor Județene de Ocuparea Forței de Muncă, acțiune la care s-a alăturat și AJOFM Brăila. Aceștia s-au declarat nedreptățiți din cauza salariilor și a condițiilor de muncă și au decis să vorbească răspicat și să oprească programul de lucru, timp de o oră, în intervalul 10.00-11.00, la fel cum au procedat și alți colegi din instituțiile publice, zilele trecute și nu numai. După cum au transmis printr-un comunicat de presă, acțiunea lor a avut ca obiect înlăturarea inechităților generate de clasa politică, în cadrul familiei ocupaționale „Administrație”. ”Priviți în jurul vostru și veți vedea oameni epuizați, care lucrează multe ore suplimentare pentru un salariu care se dorește a fi unul corect. Suntem profesioniști, suntem dedicați și suntem demni de respect și recunoaștere. Avem dreptul la un trai decent și la o muncă respectată, iar noi cerem exact asta! Este revoltător să vedem cum alți colegi din alte ministere se bucură de beneficii și salarii consistente, în timp ce noi suntem nevoiți să acceptăm de ani buni batjocură și dispreț din partea guvernanților, a celor care ar trebui să ne reprezinte interesele. Așadar, spunem «Ajunge!». Nu vrem să mai tolerăm să fim subestimați și tratați discriminatoriu! Suntem aici pentru a cere cu tărie, condiții de muncă adecvate, personal suficient pentru a face față cerințelor activității noastre și o remunerare pe măsura activității depuse”, se arată într-un comunicat de presă, transmis, ieri, de către AJOFM Brăila.
Din seria protestelor spontane face parte și cel de la Casele Județene de Pensii, unde s-au organizat deja trei astfel de acțiuni, în acest an, ultima având loc chiar marți, 14 noiembrie a.c. Și Casa Județeană de Pensii Brăila a participat la aceste proteste, zeci de angajați ieșind din birouri, în fața instituției să-și exprime neajunsurile salariale și să-și ceară drepturile legale. Dacă în primă instanță, oamenii și-au asumat protestul și s-au exprimat liber, la ultima acțiune de acest gen, angajații din CJP Brăila au fost mai rezervați, evitând cuvântul ”protest”, cel mai probabil de teama unor mustrări de la nivel central. În mare, acești angajați cer egalizarea salariilor cu cele ale angajaților din Casa Națională de Pensii Publice, fiind vorba despre condiții de muncă similare, dar remunerații diferite. În egală măsură, ei spun că își doresc să beneficieze de o formă legală de recompensare a muncii suplimentare, la fel ca majoritatea funcționarilor publici din sistem.
Și dacă tot a fost creat un precedent, nu au lipsit ieri din fața Guvernului nici farmaciștii, care au declanșat, la rândul lor, o acțiune amplă de protest, la care s-au alăturat colegi din întreaga țară. ”Acțiunea manifest dorește să atragă atenția asupra sistemului farmaceutic, care a fost uitat de guvernanți în ultimii 20 de ani și desconsiderat treptat de comunități din cauza inacțiunii din partea celor cu putere de decizie”, după cum au transmis, printr-un comunicat de presă, organizatorii protestului, respectiv Grupul de inițiativă al farmaciștilor din România și Sindicatul național al farmaciștilor din România. Concret, aceștia reclamă că în ultimii ani „nu a fost luată nicio măsură de sprijinirea acestui sector, deși este unul hiper-reglementat” și că „farmacistul este o profesie de care autoritățile își aduc aminte doar atunci când sunt la ananghie, acesta fiind uitat însă din discuțiile care vizează strategii de sănătate sau programe de prevenție”. Oamenii solicită, printre altele, decontarea la termen de către CNAS a medicamentelor eliberate de farmacii, implicarea farmacistului în monitorizarea pacienților cu boli cronice și „plata serviciilor farmaceutice pentru a putea susține cheltuielile de funcționare, inclusiv pentru remunerarea personalului farmaceutic la un nivel corespunzător pregătirii”.
Să nu uităm însă de protestele din Administrațiile Județene a Finanțelor Publice, de la care, practic, au învățat și alții. Aceste acțiuni au fost declanșate în vara acestui an, simultan, în toate județele țării și s-au tot repetat până când s-a ajuns inclusiv la încetarea activității, în fața tuturor sediilor instituțiilor din cadrul sistemului fiscal. În cazul lor, nemulțumirile au fost legate, în mare de salariile diferențiate și de statutul finanțistului, aceștia împotrivindu-se măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare anunțate de Guvern. Finanțiștii au renunțat la proteste după ce au primit o serie de promisiuni din partea autorităților centrale, care s-au concretizat într-un act legislativ. În mare, aceștia au primit asigurări că nu vor exista disponibilizări la nivelul aparatului propriu și unităților subordonate, dar și că se va ține cont de egalizarea salariilor la nivelul maxim în plată în cadrul sistemului fiscal și de elaborarea statutului angajatului din finanțe.
