Scanând mai multe astfel de mumii, cercetătorii au stabilit că aproape o treime dintre aşa-zisele mumii de animale nu conţinea rămăşiţele vreunui animal, iar o altă treime conţinea rămăşiţe incomplete, scrie agerpres.ro. Explicaţia? În Egiptul Antic cererea de animale mumificate pentru a fi oferite drept ofrande zeilor era prea mare. „Am avut parte de unele surprize", a comentat Dr. Lidija McKnight, egiptolog la Universitatea din Manchester, participant la proiect. „Stiam dinainte că nu toate aşa-zisele mumii de animale conţin şi respectivele animale, dar am descoperit că aproximativ o treime dintre ele nu conţineau niciun fel de rămăşiţe de animale", a adăugat ea.
Rolul de a-i îmbuna pe zei
În loc să mumifice animale, egiptenii antici cu simţul afacerilor modelau în formă de animale materiale precum lut, beţe, rădăcini, coji de ouă sau pene şi apoi le vindeau drept mumii de animale în apropierea templelor. Spre deosebire de mumiile umane, mumiile de animale aveau rolul de a-i îmbuna pe zei şi de ai face să-ţi asculte rugăciunile. „Mumiile de animale erau daruri votive. În ziua de azi cumperi o candelă sau nişte lumânări într-o catedrală, iar în Egiptul Antic se cumpărau mumii de animale. Înainte să te duci la templu te duceai să te tocmeşti cu negustorii pentru o astfel de mumie. Apoi îi dădeai mumia unui preot care aduna mai multe astfel de ofrande şi le îngropa", explică şi Dr. Campbell Price, curator la Muzeul din Manchester.
Strategie de piaţă
Săpăturile arheologice au demonstrat că exista o cerere enormă pentru astfel de ofrande. Aproximativ 30 de necropole vaste descoperite în Egipt sunt pline de la podea până la plafon cu milioane de mumii de animale. Fiecare astfel de necropolă era dedicată unui singur fel de animal - pisici, câini, crocodili, maimuţe etc. Oamenii de ştiinţă estimează că peste 70 de milioane de animale au fost mumificate între anul 800 î.Hr. şi perioada de dominaţie romană în Egipt.
Unii istorici nu sunt de acord că mumiile care nu conţineau animale ar reprezenta o înşelăciune ci o formă prin care piaţa ofrandelor religioase devenea accesibilă şi pentru cei mai săraci. Astfel, mumiile complete de animale erau cele mai scumpe, cele care conţineau fragmente de animale erau mai ieftine, iar cele ce conţineau doar lut, coji de ouă, pene şi bucăţi de lemn erau cele mai ieftine. „Chiar şi acestea erau speciale pentru că erau produse din materiale din vecinătatea animalelor, chiar dacă nu erau animalele propriu-zise. Astfel, este posibil să nu fie nicio înşelăciune", ci o strategie pentru a răspunde nevoilor pieţei, conform lui Lidija McKnight.
