Aventura continuă!
Dar până să intrăm în stufosul proiect de buget al Consiliului Judeţean pe 2011, trebuie să amintim că el debutează cu o Expunere de Motive, semnată de preşedintele CJ şi care se întinde de-a lungul a trei pagini. Ce lipseşte din această Expunere de Motive? Tocmai motivele. În fundamentarea bugetului, după cum afirmă preşedintele CJ, s-a avut în vedere o estimare a veniturilor şi respectiv a cheltuielilor în baza propunerilor centralizate la nivelul aparatului propriu şi al instituţiilor subordonate. Altfel spus: adunăm banii şi hai să-i împrăştiem! De aceea, nu putem omite diferenţa dintre planurile măreţe (care presupun, la nivel declarativ, poduri, aeroporturi şi cine ştie ce alte "năzbâtii" megalitice) şi transcrierea crudă în acte a următoarei realităţi: tot ce adunăm, cheltuim "prin noi înşine"! Cam asta ar fi, de fapt, situaţia concretă, corectă şi neiertătoare a judeţului Brăila - adunarea de bani de la contribuabili pentru "supravieţuirea" entităţilor publice a căror eficienţă, în sensul reîntoarcerii acestor valori către contribuabili, nu a fost niciodată expusă public.
Să enumerăm câteva instituţii subordonate şi finanţate din bugetul CJ-ului: Muzeul Brăilei, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati", Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului etc. Care sunt criteriile de performanţă, cine le stabileşte şi cum se poate aprecia dacă bugetele alocate pentru aceste instituţii se regăsesc, în mod rezonabil, reîntoarse către contribuabili? Răspuns: ceaţă densă! Dar asta va face obiectul unui alt articol.
Aparatul propriu sau povestea devoratorului de bani publici
Să trecem la aparatul propriu de funcţionare al Consiliului Judeţean Brăila. După cum menţionam într-o ediţie anterioară a cotidianului "Obiectiv-Vocea Brăilei", aprobarea bugetului judeţului pe 2011 prevede o sumă colosală alocată aparatului propriu al CJ Brăila. Practic, după cum arată anexa cu cheltuielile prevăzute pentru 2011, Consiliul Judeţean Brăila, în condiţiile în care România se dă de ceasul morţii, sugrumată de exorbitantul aparat de tocat bani - numit "sistemul bugetar", reuşeşte să funcţioneze cu nu mai puţin de 116, 8 miliarde lei vechi (!). Reamintim că banii vor fi pompaţi după cum urmează: 37,18 miliarde lei vechi în trimestrul I (o medie de 12, 3 miliarde pe lună); 28,97 miliarde lei vechi în trimestrul II (o medie de aproape 10 miliarde de lei vechi pe lună); 25,91 miliarde lei vechi în trimestrul III (o medie de 8,63 miliarde lei vechi pe lună); 24, 83 miliarde lei vechi în trimestrul IV (o medie de 8,27 miliarde lei vechi pe lună).
Banul se toacă sistematic, cu liniuţă de la capăt
Să o luăm pe capitole:
1) Cheltuieli de personal (CJ Brăila are 163 de salariaţi): cheltuielile salariale în bani însumează 39,79 miliarde lei vechi, cuprinzând salariile de bază, sporurile pentru condiţii de muncă, alte sporuri (?), precum şi un subcapitol interesant, denumit "Indemnizaţii unor persoane din afara unităţii" în cuantum de 3,46 miliarde lei vechi. Peste cheltuielile salariale vin dările către Stat, aşa-numitele contribuţii (asigurări sociale, asigurări de şomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii), care ating suma de 10 miliarde de lei vechi. Cam aşa sună cheltuielile de personal sau, mai exact, totalul acestor cheltuieli este de 50 miliarde de lei vechi. O simplă aritmetică ne arată că aceşti bani împărţiţi la numărul de angajaţi, respectiv 163, ne indică o medie aproximativă de 30 milioane lei vechi. Nu ştim exact cât încasează pe lună muritorii de rând din CJ, dar am rămas contemplativi citind, cu pupilele dilatate, declaraţia de avere a secretarului judeţului, Nicu Filote, care, la capitolul venituri, din declaraţia de avere actualizată până la data de 28 octombrie 2010, reies următoarele: venituri din salarii - 817 milioane lei vechi; indemnizaţii comisii - 30 milioane lei vechi. Aşadar, ne găsim în faţa unei drăgălaşe sume de 847 milioane lei vechi, pe care cetăţenii Brăilei îi plătesc pentru bunul mers legal al funcţionării judeţului, adică în jur de 80 de milioane de lei vechi lunar. Pe de altă parte, să încercăm un raport la fel de simplu: dacă la un număr de 163 de salariaţi ai CJ-ului s-au alocat 50 de miliarde lei vechi, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu 650 de salariaţi (adică de aproape patru ori mai mult), s-au alocat, pentru salarii, 82 miliarde lei vechi. Obrazul subţire de CJ cu cheltuială se ţine, dar nu cu orice cheltuială, ci din buzunarul altora!
Imperiul lui "alte cheltuieli"
2) Bunuri şi servicii: jackpot-ul este de 50 miliarde lei vechi. Vom aminti la acest capitol stranietăţi ce ţin de o imposibilă înţelegere a sumelor alocate. De pildă, pentru furnituri de birou a fost alocată suma de 450 milioane de lei vechi: materiale de curăţenie - 200 milioane lei vechi; carburanţi şi lubrifianţi - 400 milioane lei vechi; piese de schimb - 150 milioane lei vechi; poştă, telecomunicaţii, radio, TV, internet - 1,3 miliarde lei vechi; materiale şi prestări de servicii - 1,3 miliarde lei vechi. Facem o pauză, tragem o gură de aer şi ne încumetăm să ajungem la "alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare" - un aspect cu adevărat palpitant: aproximativ 20 miliarde lei vechi! Dar avem şi reparaţiile curente - 7 miliarde lei vechi, avem şi obiecte de inventar - 500 milioane lei vechi, avem şi deplasări, detaşări, transferări - 650 milioane lei vechi, avem consultanţă şi expertiză - 350 milioane lei vechi, avem cărţi şi publicaţii - 350 milioane lei vechi, avem pregătire profesională - 212 milioane lei vechi, avem cheltuieli judiciare şi extrajudiciare - 100 milioane lei vechi. Ei bine, osteniţi, ajungem şi la mirificul "alte cheltuieli", care cuprinde reclamă şi publicitate, protocol şi reprezentare, prime de asigurare non-viaţă, fondul preşedintelui, precum şi acest enervant, şi din ce în ce mai enigmatic, "alte cheltuieli": total cu dedicaţie pentru contribuabilul brăilean - 8 miliarde lei vechi. Fără număr, fără număr...
Misterul activelor fixe
3) Aţi auzit vreodată de active fixe, cu precizarea "inclusiv reparaţii capitale", cuprinzând maşini, echipamente, mijloace de transport şi alte active fixe (nenorocitul de "alte", care apare peste tot!)? Nici nu este nevoie să fi auzit vreodată, pentru că noi vă spunem cât vă costă treaba asta: 10 miliarde lei vechi. Dar de "reparaţii curente" aţi auzit? La fel vă spunem: nu contează, dar vă costă 7 miliarde lei vechi.
Revăzând toate aceste sume şi gândindu-ne la cum ne chibzuim fiecare dintre noi banii noştri, n-am putut să nu dăm curs unor minime raţiuni la îndemâna oricui. Ce bunuri utilizează CJ-ul, astfel încât acestea să necesite asigurarea lor pentru o primă de asigurare de 1 miliard de lei vechi? Ce cărţi şi publicaţii urmează să facă Brăila faimoasă în schimbul sumei de 350 milioane lei vechi? Ce alte cheltuieli cu bunuri şi servicii presupun suma de 6,5 miliarde lei vechi? La ce se fac acele reparaţii capitale care necesită 10 miliarde lei vechi? Ce materiale cu serviciu funcţional se folosesc de a trebuit să fie alocată suma de 1,3 miliarde lei vechi? Care sunt acele bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare ce necesită suma de 20 miliarde lei vechi? Ce obiecte de inventar se tot cumpără de 500 milioane lei vechi?
Toţi aceşti bani prevăzuţi pentru funcţionarea aparatului propriu al CJ ar fi fost o nimica toată dacă, într-adevăr, judeţul Brăila s-ar fi înscris pe o anumită traiectorie socio-economică. Dar pentru jalea de prin judeţ - sate şi comune întregi lăsate în rudimentele de început de secol XIX, drumuri şi şosele importate parcă din Afganistan, pomelnicele care se fac în jurul unui patinoar şi al unei săli de bowling, "nunţile" cu strigături numite "festivaluri", întunericul de nepătruns şi pustiul de neînvins de după ora 20.00, chiulabalele publice în care se celebrează sărăcia cu fasole, petarde şi artificii... - ni se pare prea mult, nu atât banii cheltuiţi, cât simpla existenţă a CJ-ului. Chiar ne gândeam: n-am putea cu aceşti bani să importăm un CJ din Germania?
Păstraţi-vă cumpătul! Vom reveni cu detalii privind detergenţii, cârpele şi "alte cheltuieli"-le care s-au făcut în 2010. Meritaţi să ştiţi mărcile de detergent, hârtie igienică şi cârpe de şters, ce costă 200 milioane lei vechi pe an, precum şi capodoperele editate pe 350 milioane lei vechi.
