• cu un sistem de educaţie neadaptat la piaţa muncii, medicii şi absolvenţii şcolilor de asistenţi medicali sunt condamnaţi la şomaj, la deprofesionalizare, ori la emigrare • în ultimii 3 ani, din spitalele brăilene au plecat în ţări străine 56 de medici şi 360 de asistenţi, plecări care au lăsat în urma lor un deficit uriaş în sistemul de sănătate• sunt răni tot mai adânci care se vindecă greu, în ciuda remuneraţiilor mai mari care au intrat în buzunarele medicilor şi asistenţilor începând cu 2018 • “Chiar dacă s-au majorat salariile, va exista şi în perioada următoare o migraţie a medicilor către străinătate sau către centre universitare, unde condiţiile de lucru sunt mai bune, unde se poate face performanţă şi unde există civilizaţie şi respect, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din Brăila, dr. Cristina Stănescu
Fenomenul migraţional lasă răni adânci în sistemul public de sănătate din Brăila. O radiografie a ultimilor 3 ani privind necesarul de angajaţi din spitale, scoate la iveală un diagnostic grav-EMIGRARE. Sunt plecări din sistem pe bandă rulantă cu destinaţii străine, o boală binecunoscută la nivel naţional, dar, se pare, incurabilă în ciuda majorării salariilor din sănătate. Deşi putem spune că, în ultimul deceniu, angajaţii din sănătate au tras lozul câştigător, cu salarii triplate şi cu 5.000 de locuri de muncă în plus în perioada 2009-2018, se pare că norocul nu le-a surâs tuturor. Începând cu 2016, 56 de medici, au ales să părăsească Brăila, la care se adaugă un exod al asistenţilor medicali de 360 de oameni. Este vorba despre specialişti care au plecat să-şi caute recunoaşterea pe alte meleaguri, în ţări precum Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Germania şi Emiratele Arabe. Oficial, în UE, lucrează la ora actuală 130 de asistenţi medicali pregătiţi în băncile şcolilor postliceale sanitare din municipiu. Din păcate, restul de absolvenţi ai şcolilor postliceale sunt condamnaţi fie la şomaj, fie la deprofesionalizare. Şi nici nu este de mirare, când sistemul de educaţie din România, supraevaluat în alte ţări, este subapreciat tocmai aici, unde este atât de mare nevoie de specialiştii din sănătate. Vorbim, aşadar, de un sistem de educaţie incompatibil cu piaţa muncii, fără soluţii reale în faţa unei promoţii cu 200 de absolvenţi ai şcolilor postliceale din Brăila în 2019, care nu pot fi incluşi în sistem, din lipsă de posturi. La data de 18 iunie, spre exemplu, niciun post de asistent medical nu era liber pe lista Agenţiei Judeţene de Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM) Brăila, iar lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce-i priveşte pe medici. Pe cei mai mulţi dintre ei, îi găsim la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, care numără un efectiv de 180 de medici specialişti şi primari. Ei sunt oamenii care duc greul unui sistem inadaptat la piaţa muncii, care poartă pe umeri un deficit de 140 de medici, numai la SJU Brăila. Este vorba despre 12 specialităţi deficitare de personal, dintre care fac parte şi Medicina de urgenţă, Oncologia, Pediatria, ATI, Cardiologia sau Radiologia -imagistică medicală. Paradoxal, în ciuda unui necesar total de 320 de medici la SJU Brăila, abia dacă se scot posturi la concurs, iar atunci când se întâmplă asta, prea puţini medici se arată interesaţi să ocupe un post la Brăila. La data de 21 iunie, de exemplu, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Brăila a scos la concurs doar 8 posturi pentru specialişti şi rezidenţi în an terminal, pe secţiile Cardiologie, Neurochirurgie, Obstetrică şi Ginecologie, Neonatologie, Pediatrie şi Radiologie Imagistică, iar alte 5 posturi de specialişti au fost republicate, pentru că mai nimeni nu a dat curs ofertei vacante anterioare. Lipsa de personal medical se resimte însă şi în alte două mari unităţi spitaliceşti din Brăila, precum Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon”, care funcţionează cu aproape jumătate din personalul necesar aprobat în statul de funcţii, care este de 41 de posturi pentru medici, din care sunt ocupate doar 23. În ceea ce-i priveşte pe asistenţi, aici se resimte un deficit de 30 de persoane. “Noi am mai scos la concurs nişte posturi de medici, s-au ocupat câteva. De asistenţi încă nu am scos”, a declarat dr. Andreia Gavrilescu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Brăila. O situaţie similară întâlnim şi la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, unde în ciuda unui necesar mare de medici şi de asistenţi, bugetul spitalului nu-şi permite luxul de a scoate la concurs posturile vacante. “Recunosc, ar fi grozav să mai pot angaja, 4 -6 asistenţi, numai că trebuie să fim extrem de atenţi pentru că, în contextul Legii 153, discutăm de fonduri de salarii semnificative, atât pentru medici cât şi pentru asistenţi, aşa că trebuie să te uiţi, atent, la resursele financiare pe care le ai, să poţi plăti nişte oameni. Asta e, nu ne plângem, dar e un lucru bine de ştiut, chiar nu se stă degeaba, ba chiar personalul nostru nu are timp de respiro, adică au un program foarte încărcat”, a declarat managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, Ştefan Sînpetru. În altă ordine de idei, buba există, are un diagnostic, dar nu şi bani să o trateze. Aici intervin actualii angajaţi din sistem, nevoiţi să compenseze lipsa de personal şi să trateze problema în cât mai multe gărzi şi zeci de ore de muncă neîntreruptă. Un efort uriaş, ce-i drept, mai bine remunerat, dar pe care tot mai puţini medici sunt dispuşi să îl îndure. Dovadă că, în ciuda noii legi a salarizării din sănătate, încă se menţine trendul migraţional. Fenomenul este vizibil şi la Brăila, aici unde, din 2016 şi până în prezent, s-au solicitat 56 de certificate de conformitate de la Colegiul Medicilor. Sunt oameni care au ales să plece din spitalele din Brăila, în centre universitare ca Bucureşti şi Iaşi, dar şi în ţări străine, precum Franţa şi Marea Britanie. Cei mai mulţi dintre ei sunt medici specialişti în Medicină de familie, A.T.I, Obstetrică şi Ginecologie, Chirurgie şi Cardiologie. “Chiar dacă s-au majorat salariile, va exista şi în perioada următoare o migraţie a medicilor către străinătate sau către centre universitare, unde condiţiile de lucru sunt mai bune, unde se poate face performanţă şi unde există civilizaţie şi respect. Pacienţii îşi doresc cadre medicale amabile, bine pregătite, iar noi ne dorim mai mult respect din partea societăţii. Când se va ajunge la un echilibru între ceea ce se oferă şi ceea ce se primeşte, probabil că vor fi mai puţini colegi care să dorească să profeseze departe de casă. “, a declarat dr. Cristina Stănescu, preşedintele Colegiului medicilor din Brăila, care a confirmat că în fiecare an, medicii pleacă din cabinetele şi spitalele din Brăila. Numai anul acesta, de exemplu, 13 specialişti au solicitat certificate de conformitate pentru a lucra pe alte meleaguri, iar fenomenul nu va dispărea prea curând, după cum atrage atenţia dr. Cristina Stănescu, dacă aşa numita bubă din sistemul de sănătate, numită “emigrare”, nu este extirpată cât mai urgent. “Spitalele au multe posturi blocate cu rezidenţi pe post, care, de cele mai multe ori, au alte opţiuni la finalul specializării, fără a fi constrânşi să lucreze măcar o perioadă limitată în spitalul pentru care au optat. Este un cerc vicios. Organigrama spitalului fiind completată, posturile sunt blocate. Acest lucru ar trebui rezolvat, fie prin renunţarea la rezidenţiatul pe post, fie prin deblocarea posturilor ocupate cu aceştia”, a mai explicat preşedintele Colegiului Medicilor din Brăila. Aşa se face că la nivelul judeţului Brăila au mai rămas 495 de membri activi, din care 82 medici în specialităţi chirurgicale, 11 medici A.T.I. şi 200 medici în specialităţi medicale şi 202 medici de familie, din care 141 sunt în relaţie contractuală cu C.A.S. Brăila. La cum stau lucrurile, nici nu e de mirare că, în mediul rural deficitul de medici este deja o problemă acută şi asta se vede, cel mai bine, în comuna Roşiori, unde nu există niciun medic de familie la cei 2.500 de locuitori.
600 de asistenţi fără loc de muncă
Din păcate însă, buba din sănătate este inflamată şi de un exod al asistenţilor medicali. Potrivit datelor centralizate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,(OAMGMAMR) filliala Brăila, în momentul de faţă, în judeţul nostru sunt activi, în total, 2.516 asistenţi medicali şi alţi 600 sunt fără loc de muncă. “Dintre aceştia, sunt plecaţi din sistem, fără să ştiu nimic de ei, că sunt în străinătate, unde cred că sunt plecaţi majoritatea, că au renunţat la profesia de asistent şi au ales alte meserii. Ei s-au înscris la Ordin, au obţinut autorizaţia şi au plecat, aceştia sunt 359 la număr, de care nu ştiu”, a declarat Mariana Preda, preşedintele OAMGMAMR, filliala Brăila.
La polul opus îi întâlnim pe cei mai norocoşi dintre ei: 130 de asistenţi lucrează deja în spitale moderne din întreaga lume. Pe aceştia îi găsim în spitalele din Italia, Spania, Marea Britanie, Belgia şi Germania, unde au ales să investească mai mult în meseria lor, să înveţe şi să ocupe posturi din conducere. “Am asistenţi care au ajuns foarte bine! S-au pregătit, au învăţat, de au ajuns şefi de spitale, în Dubai, de exemplu. Aici sunt două asistente, dar mai am asistenţi în Londra, în clinici universitare, sunt şefi de secţii, sunt tare mândră de ei şi chiar i-am încurajat să plece, pentru că aici se duceau la fund, se plafonau. Aceştia sunt oameni care îşi iubesc meseria, sunt motivaţi, care nu caută doar bani mai mulţi. Posturile la noi sunt limitate şi cu toţii ştim cum se fac angajările în sistem”, a spus Marian Preda, şefa OAMGMAMR filiala Brăila.
Salariile personalului medical au înregistrat creşteri semnificative în 2018, salarizarea din domeniu ajungând, pentru prima dată, aproape de nivelul din Uniunea Europeană, astfel încât unele salarii au depăşit 4.000 de euro. Remuneraţii mai mari au primit şi medicii rezidenţi, dar şi asistenţii medicali. Însă, pentru a se stopa fenomenul migraţional din sănătate, este totuşi, nevoie de mai mult. De o corelare cu piaţa muncii, de bugete mai mari şi în spitale şi nu în ultimul rând, de respect reciproc în relaţia medic-pacient.
