• locuitorii consumă apă direct din fântânile din curte, despre care inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică susţin că nu este de calitate • totuşi, nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri din cauza apei de fântână • o explicaţie ar fi faptul că organismul oamenilor din localităţile respective s-a obişnuit cu impurităţile din apă • şi apa care curge la robinet, vara, are mai mult clor decât valoarea minimă admisibilă, potrivit DSP Brăila
Deşi suntem în secolul al XXI-lea, iar ţara este membră a Uniunii Europene, în judeţul Brăila încă există zeci de localităţi cu apă “ce nu este de bună calitate”, potrivit unui raport întocmit de Direcţia de Sănătate Publică Brăila. Aici intră comunele şi satele unde oamenii beau apă direct din fântâni. Nici oamenii care au reţea de apă în localitate nu pot răsufla liniştiţi. În sezonul cald, clorul cu care este tratată apa nu poate fi ţinut la “valorile minime admisibile”, conform aceluiaşi document.
Raportul DSP Brăila cuprinde anul 2016, însă a fost întocmit anul acesta. “ (…) O ultimă categorie este reprezentată de localităţi rurale care folosesc apa de fântână ce nu este de bună calitate, conform istoricului privind monitorizarea calităţii acestor ape. Astfel de localităţi sunt: Dudeşti, Ciocile, Cireşu, Măraşu, Ulmu, Zăvoaia şi mai multe sate componente aparţinând comunelor Măxineni, Roşiori, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Tichileşti, Traian”, se precizează în raport. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat epidemii hidrice şi nici nu s-au semnalat cazuri de hepatită acută virală sau boli diareice care să fi avut etiologie hidrică. Reporterii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au obţinut şi o explicaţie pentru acest fapt de la surse din rândul angajaţilor DSP. Aceştia ne-au spus că oamenii din comunele şi satele mai sus menţionate consumă apa de la fântână de zeci de ani, fapt pentru care organismul lor s-ar fi obişnuit cu microbii din ea. Din fericire, părinţii s-au autoeducat şi nu servesc apă de fântână bebeluşilor, preferând să cumpere apă plată de la magazin, iar în ultimii 5 ani nu a mai fost raportat niciun caz de îmbolnăvire la sugari din cauza apei de proastă calitate.
Probleme sunt şi în localităţile deservite de staţii de tratare a apei, în special vara. Controalele periodice ale inspectorilor DSP Brăila au arătat că, pe perioada sezonului cald, neconformităţi la parametrul “clor”. “Datorită consumului mare de apă nu s-a reuşit în toate cazurile menţinerea la capete de reţea a clorului rezidual la valorile minime admisibile”, conform documentului DSP.
În judeţul Brăila, pe parcursul anului 2016, au funcţionat următoarele staţii de tratare şi distribuţie a apei potabile: staţia de tratare a apei Brăila, staţia de tratare Ianca, staţia de tratare Gropeni, staţia de tratare Movila Miresii, staţia de tratare Unirea, staţia de tratare Însurăţei, staţia de tratare Victoria şi staţia de tratare Roşiori. Toate cele menţionate sunt autorizate sanitar.
În a doua jumătate a anului trecut, au fost demarate probele tehnologice la noua staţie de tratare a apei construită în comuna Gropeni şi, treptat, s-a realizat şi racordarea reţelei judeţene această staţie. La finalul lui 2016, CUP Dunărea a depus documentaţia în vederea autorizării sanitare a acestei staţii şi a reţelei de distribuţie, potrivit DSP Brăila.
Totuşi, mai există şi localităţi care se alimentează cu apă din puţuri forate, de medie şi mare adâncime, cum ar fi Berteştii de Jos, Galbenu, Jirlău (parţial), Măxineni, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Vişani, Vădeni, Stăncuţa şi Frecăţei.
