În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar care va începe în toamnă sunt cuprinse 33 de clase, cu 924 de elevi care vor avea posibilitatea să opteze pentru învăţământul profesional de trei ani. Sunt cuprinse în acest proiect mai multe licee, fiecare cu anumite calificări: Agricol "Gh. K. Constantinescu" - agricultor pentru culturi de câmp, frizer-coafor, brutar-patiser, bucătar, ospătar, "Oncescu" Ianca - zootehnist, mecanic agricol, "Ion Ghica" - comerciant-vânzător, bucătar, cofetar-patiser, ospătar, "Moisil" - comercian-vânzător, eletromecanic, tâmplar universal, "N. Titulescu" Însurăţei - comerciant-vânzător, electromecanic, "Edmond Nicolau" - zugrav, brutar-patiser, confecţioner produse textile, ospătar, "A. Saligny" - electrician nave, lăcătuş construcţii navale, mecanic auto, sudor, "C. D. Neniţescu" - brutar-patiser, preparator produse din carne şi peşte, confecţioner tâmplărie aluminiu, mecanic auto, "C. Brâncoveanu" - frezor-rabotor, lăcătuş construcţii metalice, strungar, sudor, "Vâlsan" Făurei - lăcătuş construcţii metalice, "Istrati" - marinar, mecanic auto şi Şcoala profesională "E. Drăgan" din Gradiştea - agricultor pentru culturi de câmp, mecanic agricol.
Aceste calificări au fost agreate de peste 60 de întreprinzători, unii dintre aceştia fiind foarte cunoscuţi pe piaţă şi, ca urmare, şansele de angajare după finalizarea studiilor sunt mari. Este vorba de firme precum: Carrefour Hipermarket Brăila, Vard SA Brăila, Marex, CUP Dunărea, Pan Euro invest, Naturalvit, Riskcom, Magenta, Promex, Ada Motors Brăila, Unita Turism.
"Acest plan de şcolarizare a fost proiectat pe baza solicitărilor agenţilor economici, nu am avut în vedere opţiunile elevilor. Este un proiect ambiţios, dar şi aşa tot nu putem să spunem că am răspuns tuturor doleanţelor. Unii agenţi economici au solicitat prea puţine locuri, 5-7, cu care nu puteam forma nicio jumătate de clasă, iar alţii au solicitat prea mult. De exemplu, la bucătari, cererea a fost de aproape 160 de locuri. Am aprobat mai puţine pentru că vrem să fim siguri că piaţa muncii din Brăila poate absorbi aceşti tineri calificaţi. Dacă lucrurile evoluează aşa cum ne aşteptăm, la anul vom merge în creştere cu numărul de locuri pentru aceste calificări. Aceste clase se vor forma în detrimentul claselor de învăţământ teoretic şi vocaţional. Este un plan care reflectă realitatea economică a judeţului, nu opţiunile copiilor", a explicat inspectorul şcolar general Iulian Danielescu.
Practică - 75% din orele de curs
Învăţământul profesional cu durata de trei ani obligă şcolile să asigure elevilor efectuarea practicii la operatori economici interesaţi să angajeze oameni. Astfel, elevii vor avea asigurate condiţiile tehnice şi resursele umane necesare pregătirii practice, astfel încât, chiar dacă absolventul nu se va angaja acolo unde a făcut practica, experienţa dobândită va cântări greu în ochii viitorului angajator. Contractele-cadru au o durată de cel puţin 3 ani. Stagiile de pregătire practică se pot realiza şi în şcoală, dacă se îndeplinesc anumite condiţii: să existe ateliere dotate corespunzător, să existe resursa umană necesară pregătirii şi să se asigure materia primă necesară pentru dobândirea de către elevi a competenţelor profesionale. Pentru organizarea stagiilor de practică în şcoală este nevoie de aprobarea Inspectoratului Şcolar. În perioada următoare, operatorii economici, împreună cu unităţile de învăţământ, stabilesc dacă vor organiza probă de preselecţie a candidaţilor şi, în cazul în care se va face preselecţie, se stabilesc şi procedurile de preselecţie şi admitere până pe 20 februarie.
În cadrul şcolii profesionale, conform noilor programe, pregătirea practică are o importanţă mult mai mare, în special în anii doi şi trei de pregătire. În primul an, pregătirea teoretică reprezintă 60% din totalul orelor, iar pregătirea teoretică de specialitate şi pregătirea practică vor reprezenta 40%. În al doilea an de învăţământ profesional, se va face teorie numai 25%, iar restul de 75% va fi pregătire practică şi de specialitate, pondere care se va păstra şi în anul al treilea. Elevii de clasa a VIII-a care vor urma cursurile unei şcoli profesionale vor avea şanse multe să-şi găsească un loc de muncă nu numai în ţară, dar şi în Europa. După finalizarea celor trei ani, absolvenţii vor avea şi posibilitatea să-şi continue studiile liceale, ei putând să fie admişi în clasa a XI-a. De oferta şcolilor profesionale pot profita şi tinerii care au terminat clasa a VIII-a, dar au abandonat studiile liceale.
