• 29 de copii din Ucraina sunt înscrişi în anul şcolar 2024-2025 în unităţile de învăţământ din Brăila • unii dintre ei au urmat cursuri de limba română • elevii din Brăila au demonstrat empatie și solidaritate față de colegii lor refugiați, oferindu-le ajutor în înțelegerea lecțiilor sau explicându-le noțiunile mai dificile • bariera lingvistică, cea mai mare provocare a integrării în sistemul de învățământ românesc, depășită de cadrele didactice brăilene
După declanșarea conflictului din Ucraina, un număr semnificativ de refugiați, inclusiv copii de vârstă școlară, a ajuns în România. În Brăila, eforturile de integrare a elevilor ucraineni în sistemul educațional local s-au desfășurat cu succes, grație unei cooperări eficiente între autorități, profesori, elevi și comunitatea locală. Acești copii, care au fugit din calea războiului, au fost primiți cu deschidere și sprijin, în timp ce școlile și-au ajustat metodele pentru a le oferi un mediu educațional stabil.
Integrarea în clasele românești
Elevii ucraineni au fost repartizați în clasele din școlile brăilene în funcție de vârstă și nivelul educațional, iar în unele cazuri, au fost create grupe speciale pentru a se asigura că pot face față cerințelor curriculare. Integrarea lor a necesitat flexibilitate atât din partea cadrelor didactice cât și a colegilor români.
”Pentru a facilita procesul de integrare, profesorii au adoptat metode de predare interactive, inclusiv utilizarea materialelor vizuale și a suporturilor bilingve. Acestea le-au permis elevilor ucraineni să înțeleagă mai ușor noțiunile predate, chiar dacă nu aveau o cunoaștere avansată a limbii române. În plus, au fost organizate cursuri suplimentare de limbă română, în cadrul cărora copiii ucraineni au fost învățați elementele de bază ale limbii, pentru a se putea exprima și comunica mai ușor. La nivelul Județului Brăila sunt înscriși în diferite niveluri de învățământ un număr de 29 copii ucrainieni, dintre care cinci copii sunt preșcolari, 13 urmează cursurile școlare nivel primar, șapte nivel gimnazial și patru sunt înscriși la liceu”, se precizează într-un comunicat de presă transmis de Inspectoratul Școlar Județean Brăila.
Unitatea de învățământ cu cei mai mulți elevi ucrainieni este Școala Gimnazială ”Aleksandr Sergheevici Pușkin”, unde sunt înscriși la acest moment 12 copii, dintre care șapte urmează cursuri nivel primar, trei nivel gimnazial, iar doi sunt preșcolari. Aceștia nu mai au calitatea de audienți și au aceleași drepturi și obligații ca și elevii români. ”Cadrele didactice din școala nostră au jucat un rol esențial în integrarea elevilor ucrainieni în sistemul de învățământ românesc și, în general, au privit această provocare cu deschidere, empatie și profesionalism. Majoritatea au fost conștiente de dificultățile cu care se confruntă acești copii, atât din punct de vedere educațional, cât și emoțional, și s-au străduit să creeze un mediu primitor și sigur pentru ei. Au fost organizate activități de grup menite să stimuleze integrarea socială, încurajându-se astfel interacțiunile între elevii români și cei ucrainieni”, ne-a explicat directorul școlii, profesor Maria Milea.
În Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir, este înscris un număr de șase copii ucrainieni, trei au statut de audienți, doi urmează cursuri școlare nivel primar și unul nivel gimnazial. ”Copiii ucrainieni s-au integrat foarte bine în școala noastră, participă la cursuri, la activitățile extracurriculare, sunt susținuți și ajutați atât de către colegi, cât și de cadrele didactice. Au fost implementate metode vizuale și interactive de predare, care au facilitat învățarea și comunicarea între elevii ucrainieni și profesorii lor, iar nevoia de a recăpăta un setiment de normalitate, și mai ales, de a găsi modalități de a continua educația pentru copiii lor a condus la o bună comunicare cu familiile acestora, lucru care a contribuit la o integrare mai ușoară în colectivitate. Toate acestea pentru facilitarea integrării elevilor în mediul școlar din țara noastră”, ne-au transmis reprezentanții școlii.
Reacția colegilor români
Un aspect important al integrării a fost modul în care elevii români i-au primit pe noii lor colegi ucraineni. În general, elevii din Brăila au demonstrat empatie și solidaritate față de colegii lor refugiați. Mulți dintre ei au înțeles situația dificilă prin care treceau copiii ucraineni și au fost dornici să-i ajute, fie prin intermediul activităților de grup, fie prin simple gesturi de prietenie.
În școli au avut loc activități de socializare menite să încurajeze interacțiunile dintre elevii români și cei ucraineni. Aceste activități au inclus jocuri, proiecte comune și participarea la activități extracurriculare, toate acestea contribuind la crearea unei atmosfere de prietenie și incluziune. Elevii români au fost alături de colegii ucraineni încă din prima zi, oferindu-le ajutor în înțelegerea lecțiilor sau explicându-le noțiuni mai dificile. ”De la început, elevii școlii noastre s-au dovedit deschiși și empatici față de noii lor colegi. În multe cazuri, aceștia i-au ajutat să se acomodeze cu ritmul școlii, să înțeleagă regulile și să se simtă incluși în comunitatea școlară”, a subliniat reprezentantul Școlii Gimnaziale ”Aleksandr Sergheevici Pușkin”.
La Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu”, unde au fost înscriși copii ucrainieni în fiecare an de la izbucnirea conflictului, prof. Victorina Ciomîrtan, directorul școlii, ne-a precizat că ”activitățile extracurriculare, cum ar fi proiectele de grup, activitățile sportive și atelierele artistice, au fost puncte de legătură importante între elevii români și cei ucraineni. Aceste activități au oferit oportunități pentru interacțiuni sociale naturale, care au contribuit la crearea unor relații de prietenie și la integrarea mai rapidă a elevilor ucraineni în comunitatea școlară”.
Provocări și soluții în procesul de integrare
”În ciuda eforturilor de integrare și a sprijinului din partea colegilor români, procesul nu a fost lipsit de provocări. Bariera lingvistică a fost una dintre cele mai mari dificultăți, în special pentru elevii mai mici, care nu aveau experiență anterioară cu limba română. Totuși, prin intermediul cursurilor speciale de limba română și a implicării active a profesorilor și colegilor români, mulți dintre elevii ucraineni au reușit să facă progrese notabile în învățarea limbii. O altă provocare a fost adaptarea la programa școlară românească, care, în unele cazuri, diferă semnificativ de cea din Ucraina. Profesorii au depus eforturi suplimentare pentru a ajuta elevii să recupereze materialul pierdut și să înțeleagă noile concepte, iar elevii români au oferit deseori suport suplimentar în cadrul activităților de grup”, a explicat, Inspectorul Școlar General, prof. Cici Mihaela Bolovan.
”În concluzie, experiența elevilor ucrainieni integrați în sistemul de învățământ din Brăila reflectă un efort remarcabil de solidaritate și colaborare. Prin sprijinul oferit de comunitate, autorități și instituțiile educaționale, acești copii au avut șansa de a continua procesul de învățare și de a-și clădi un viitor într-un mediu sigur și primitor”, a mai subliniat aceasta.
