O mare parte din pădurea Stejaru ar putea să dispară, în viitorul apropiat, pentru a face loc unui aşa-numit Ansamblu Social Sportiv "Dunărea". Iniţiativa aparţine unor investitori care vor să taie copacii de pe 13 hectare, ca să construiască terenuri de sport şi case de locuit. Lucrurile se află într-un stadiu destul de avansat. Există deja un raport de mediu întocmit de o firmă specializată, contractată de investitori. Pe marginea respectivului raport se va purta o discuţie mâine, adică miercuri, 20 aprilie, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila. Vor fi convocaţi reprezentanţii mai multor instituţii: de la Mediu, de la Primărie, Consiliul Judeţean, autorităţi silvice. Dacă în cadrul acestui grup de lucru nu vor fi formulate obiecţii, raportul de mediu va fi postat pe site-ul APM Brăila, pentru a putea fi luat la cunoştinţă de toată lumea interesată. Pe marginea sa, oricine va putea să vină cu observaţii şi propuneri. Ulterior, se va organiza o dezbatere publică, unde vor avea acces toţi brăilenii care vor dori să îşi exprime punctul de vedere. În funcţie de rezultatele acelei dezbateri, proiectul va primi sau nu aviz favorabil din partea autorităţilor de mediu. Mai trebuie să treacă, aşadar, ceva vreme până când proiectul ar putea fi pus în practică efectiv. Posibilitatea defrişării unei porţiuni atât de mari din pădurea Stejaru a alarmat, însă, ONG-urile de mediu brăilene. Ecologiştii de la "Eco Alpex 024", "Arin" şi "Green" protestează deja împotriva intenţiei de a tăia atâţia copaci, în contextul în care Brăila oricum suferă enorm la capitolele spaţii verzi şi calitatea aerului.
"Tăierea a mai mult de o treime din acest trup de pădure este, în sine, un atentat la plămânii noştri. Ea nu se va putea face decât cu complicitatea unor factori de decizie. Prevederile Codului Silvic sunt încălcate grosolan printr-un mecanism sfidător. În condiţiile în care la marginea Brăilei sunt suprafeţe de teren fără valoare ecologică, aceşti «strategi în ale investiţiilor» nu găsesc altceva mai bun de făcut decât să defrişeze pădurea pentru un ipotetic profit personal. Probabil că au văzut lipsa de reacţie a brăilenilor în anii de poluare olfactivă de la complexul de porci al lui Caruz şi, pe cale de consecinţă, nu pot decât să fie încurajaţi în proiectul lor.
Protestăm cu privire la iniţiativa lor şi solicităm ca instituţiile cu atribuţii legate de acest demers (Romsilva, APM, Garda de Mediu, Consiliul Judeţean) să îşi prezinte public punctul de vedere", ne-a declarat Costel Pătrăşcan, reprezentantul "Eco Alpex 024".
La rândul său, Dan Păun, reprezentantul ecologiştilor de la "Green" Brăila ne-a spus că este inadmisibil să se piardă atâţia arbori. "Din câte ştiu, ca să se îndeplinească nişte normative, spaţiul verde din Brăila este mărit artificial, prin înglobarea unor suprafeţe adiacente municipiului. Dacă nu mă înşel, este vorba chiar de pădurea Stejaru, care figurează la spaţii verzi în municipiu. Intenţia de a defrişa o parte din această pădure este inadmisibilă. Vom lua atitudine pe toate căile legale împotriva acestui aspect", ne-a spus Dan Păun.
Pe site-urile de specialitate, terenul a fost scos la vânzare încă de acum doi ani
Primarul din Chiscani: "Este ilegal!"
Poziţia cea mai vehementă legată de proiectul în cauză aparţine primarului comunei Chiscani, în extravilanul căreia se află pădurea Stejaru. Ion Crăciun spune că nu va aproba niciodată folosirea acelui teren pentru construcţii, deoarece nu vrea să fie părtaş la producerea unor ilegalităţi. "Cât sunt eu primar, hoţii nu vor pune stăpânire pe comuna Chiscani", ne-a declarat Ion Crăciun. Edilul nu a precizat cine anume sunt "hoţii" la care se referă. El ne-a spus doar că în acest proiect sunt băgaţi mulţi oameni importanţi, care încearcă să-l determine să le facă jocurile.
Pe lista iniţiatorilor proiectului, aşa cum apare ea în varianta raportului de mediu întocmit de firma "Ceprohart" SA Brăila, nu figurează nume de foarte mare notorietate pe plan local. Sunt 14 persoane, care nu s-au făcut remarcate până în prezent nici în mediul de afaceri, nici în cel politic. Este vorba despre Virgil Voicu, Ionel şi Gabriela Stănilă, Alexandra Periverzof, Cristian-Jean Mîrza, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Otilia şi Cristian Niţă, Elena şi George Iurov, Costel Guruianu, Valentin şi Gina Chisoceanu. Potrivit raportului de mediu, aceste persoane au luat iniţiativa construirii de obiective cultural-sportive, într-o zonă a extravilanului localităţii Lacu Sărat, comuna Chiscani, judeţul Brăila. Suprafaţa amplasamentului este de 13 ha. În raport se menţionează că, prin elaborarea Planului de Urbanism Zonal se urmăreşte, printre altele, "schimbarea profilului de folosinţă a unei părţi a terenului în studiu, din forestier în curţi-construcţii, cu spaţii de agrement". Se mai specifică, de asemenea, că "funcţiunea preponderentă este cea de agrement şi locuire". Pe lângă terenurile de sport, viitorul ansamblu ar putea cuprinde, aşadar, şi case specifice unei zone rezidenţiale.
Conducerea Direcţiei Silvice Brăila nu a putut să exprime un punct de vedere legat de intervenţia asupra pădurii Stejaru. "De doi-trei ani, această pădure nu mai aparţine statului. Ea a trecut la privat. Mai multe amănunte poate oferi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Focşani", ne-a spus directorul Cristian Gurgu. Nici respectivul inspectorat nu a fost, însă, foarte darnic în informaţii. "Din câte am înţeles, acolo au fost puse în posesie nişte persoane fizice. Dacă vor să defrişeze sub un hectar, aprobările le dă inspectoratul teritorial, dacă e vorba de o suprafaţă mai mare, problema trece în curtea Ministerului Mediului şi Pădurilor", ne-a explicat, pe scurt, inspectorul Ionică Cherciu. Interesant este faptul că, din câte reiese din certificatele de urbanism emise de Consiliul Judeţean Brăila, fiecare dintre cei 14 investitori vrea să înfiinţeze, pe parcele mai mici de un hectar, diverse obiective. Unii vor să facă terenuri de tenis, alţii terenuri de badminton sau piste de carting etc. Cert este că suprafaţa nu este tratată unitar, ci este împărţită în parcele mai mici, fapt ce ar putea scoate Ministerul Mediului şi Pădurilor din ecuaţie, când va veni vorba de obţinerea diverselor autorizaţii, dacă proiectul va primi avizul de mediu. Nicu Filote, secretarul general al Consiliului Judeţean Brăila, spune că, deocamdată, acele certificate de urbanism sunt provizorii, fiind emise pentru a servi la elaborarea raportului de mediu. "Noi am dat mai demult un aviz condiţionat, pentru realizarea acestei investiţii. Însă investitorii au foarte multe avize de luat, procedura în cazurile de acest fel este foarte stufoasă. În plus, trebuie să împădurească în altă parte, dacă vor să taie din pădurea de acolo. Ca să scoată acel teren din fondul forestier este o întreagă procedură, deloc simplă. În fine, după ce vor fi gata cu toată documentaţia, vor veni din nou la CJ pentru certificatele de urbanism, la comisia tehnică de avizare. Până atunci, însă, CJ nu are ce altceva comenta în legătură cu această investiţie".
Pădurea Stejaru este unul dintre puţinele locuri unde brăilenii pot ieşi la iarbă verde
Terenul a fost scos la vânzare în 2009
Terenul unde ar urma să se construiască viitorul ansamblu social sportiv "Dunărea" se află lângă şoseaua de centură, vizavi de benzinăria OMV. Pe site-urile imobiliare, suprafaţa de 13 hectare figurează ca fiind scoasă la vânzare. Anunţurile au fost postate în 2009, iar vânzătorul, Bogdan Periverzof, solicita suma de 13 milioane de euro. "Vând teren intravilan, Brăila, 13 ha, cu deschidere 362m/450m, situat la ieşirea din Brăila spre Buzău, intersecţia cu centura Brăilei, vis-a-vis benzinăria OMV, utilităţi gaze, curent.Terenul este parcelat în parcele de 1 ha", se precizează pe site-ul Anunţuri-Gratis.ro. Contactat, ieri, de un reporter "Obiectiv", Bogdan Periverzof nu a exprimat un punct de vedere legat de proiectul ce implică acest teren. "Nu pot vorbi acum, sunt ocupat", s-a scuzat acesta. Conform paginii Bestjobs.ro Bogdan-Mihail Periverzof apare ca absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane şi manager al complexului hotelier deţinut de SC "Milion Trade" al lui Florin Cârligea, fostul subprefect din partea PDL. Bogdan nu figurează, în raportul de mediu, pe lista investitorilor în Ansamblul "Dunărea". Acolo se află, în schimb, numele Alexandrei Periverzof, probabil rudă de gradul I cu acesta. Singurele referinţe în Registrul Comerţului cu privire la acest nume de familie sunt firma "Helico International" la care este asociat un anume Gheorghe Periverzof (alături de un cetăţean grec precum şi de Mario Da'Ros, fostul consilier judeţean în mandatul 2004 - 2008 din partea PD), precum şi SC "Inter Albo", la care Bogdan-Mihail este asociat unic.
Printre ceilalţi iniţiatori ai acestui ambiţios proiect în cadrul căruia se intenţionează defrişarea unei bucăţi din "plămânul verde" al oraşului nostru apare şi Virgil Voicu. Potrivit Registrului Comerţului, la nivel naţional, sunt înregistrate 6 firme la care figurează asociat/acţionar sau administrator un "Virgil Voicu", dintre care doar o societate din Brăila: SC "Aerozone", (Virgil Voicu născut în 1980) societate aflată sub incidenţa Legii 85/2006 a insolvenţei şi falimentului. O posibilă confirmare a faptul că aceasta ar fi persoana în discuţie ar fi şi faptul că acelaşi Virgil Voicu a fost asociat şi cu unul dintre ceilalţi iniţiatori ai proiectulu, anume cu Guruianu Costel-Romeo. Cei doi au deţinut părţile sociale ale SC "Costructorii Destoinici" SRL, firmă care a fost între timp radiată. În ce-l priveşte pe Guruianu Costel-Romeo, el figurează unic asociat şi administrator al Agenţiei de Turism Avia Travel, însă a deţinut în trecut părţi sociale şi la alte firme, care au dat faliment şi au fost radiate din Registrul Comerţului.
