• brăileanul Daniel Bibicu, inginer silvic de profesie, se declară profund nemulțumit de felul cum sunt îngrijiți copacii de pe spațiile verzi din Brăila • acuzațiile acestuia vin în contextul în care, în urma viscolului din 26 noiembrie, sute de arbori au fost culcați la pământ de vântul puternic
În timpul viscolului de duminică, 26 noiembrie, exagerat de mulți arbori de pe domeniul public au fost doborâți la pământ de vântul puternic. Autoritățile locale au explicat fenomenul prin faptul că, înainte de a începe să ningă viscolit, a plouat foarte tare iar terenul a fost imbibat de apă. Astfel, copacii n-au mai avut stabilitate, mai ales că, din cauza toamnei călduroase, nu apucaseră să se desfrunzească, iar zăpada depusă pe frunze i-a îngreunat foarte mult. Dincolo de aceste explicații, există și voci critice din partea unor specialiști în domeniul forestier, care acuză faptul că arborii de pe domeniul public nu sunt întreținuți corespunzător de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei. Inginerul silvic Daniel Bibicu a mai atras atenția și astă-vară că toaletarea copacilor nu se face așa cum ar trebui. Zilele trecute, acesta a revenit cu o scrisoare deschisă adresată responsabilor din domeniu dar și simplilor cetățeni, acuzând faptul că nu s-a luat nicio măsură și că lucrurile se derulează exact la fel în continuare. Redăm mai jos textul trimis pe adresa redacției de silvicultorul Daniel Bibicu:
”Așa cum vă spuneam, întrucât am o pregătire în domeniul forestier - inginer silvic (specializare Exploatări Forestiere), aș dori să supun atenției și, desigur, ziarului dvs., campania de toaletare și întreținere a vegetației forestiere (arbori, gard viu) din municipiul Brăila. Ziele trecute am observat o echipă sau două de oameni cu niște utilaje specifice ce tăiau la întâmplare atât ramuri de arbori diverși - tei, platani, etc., dar și porțiuni din gard viu. Aceste lucruri se întâmplau în zona dintre strada Școlilor - Piața Mare - străzile Roșiori, Ștefan cel Mare.
Iată câteva aspecte care ar trebui analizate/lămurite, din punct de vedere al interesului cetățeanului, dar și al vegetației, care e cumva victima în aceste demersuri:
1. Seroplant Brăila face o analiză premergătoare acestor campanii de toaletare, în care să vadă ce arbori trebuie tăiați și cum? Nu mai întreb dacă, așa cum se face în țările civilizate, există un inventar al arborilor în oraș.
2. Aceste campanii de toaletare ce scop/țintă au? În pădurile pe care cu toții le știm existau două funcțiuni: de protecție și de producție. În orașe, în principiu, vegetația arboricolă/forestieră are rol decorativ sau și de protecție (împotrivă poluării etc.); ca atare, principiile de intervenție în vegetație trebuie să se supună științei numite peisagistică, cu reguli precise și clare pentru fiecare specie, vârstă a arborilor etc.
Ceea ce se poate observa pe teren, este că se taie la întâmplare, în devălmășie, practicându-se un elagaj artificial care supune arboretul unui stres cu implicații în sănătatea vegetației dar și a populației (în zonă, teii și alte specii se confruntă cu severe fenomene de uscare, iar elagajul practicat incorect poate conduce la decesul arborelui). În orașe, sau cel puțin în zona reclamată de mine, cu siguranță fiind un trafic mai intens, există un indice de poluare crescut și, ca atare, fiecare frunză/ramură mai groasă e importantă, fiindcă poate filtra noxele și poate crește aportul de oxigen necesar oamenilor.
Cel mai sigur, aceste campanii au în interes eliminarea vegetației din jurul cablurilor sau a instalațiilor de pe stâlpii de electricitate, deci contrar interesului decorativ sau de protecție împotriva poluării.
Finalul acestor campanii este sluțirea vegetației, practic rămân arborii ca niște bețe groase în picioare, cu niște frunze în etajul superior, cărora le plângi de milă.
Să mai adaug că după orice intervenție, tăieturile proaspete ale ramurilor se acoperă cu un strat protectiv/spray pentru a nu lăsa deschisă scoarța sau trunchiul atacului insectelor dăunătoare? Acest lucru, întrucât l-am observat atent, nu se întâmplă NICIODATĂ!!!
În condițiile în care plantările sunt rare, mă refer aici la arbori, în 10-15 ani riscăm să lasăm anumite străzi fară vegetație arboricolă, cu consecințe grave în toate aspectele - decorativ, anti-poluare etc.
De exemplu, arbori impresionanți, deosebiți, care au marcat generații de oameni, necesită o atenție sporită și intervenții studiate, nu comportamente brutale și sălbatice.
Uităm că Brăila a fost renumită pentru salcâmii ei? De ce?
3. Echipele care execută aceste toaletări nu sunt semnalizate corespunzător, nu au un echipament adecvat acestor tipuri de activități și mai ales nu știi că sunt ale Primăriei/Seroplant. Nu au nici echipament de protecție, nici niște însemne vizibile ca să știi că sunt legale, nu ilegale. De ce?
Cât ar costa niște însemne pe care să se scrie vizibil SEROPLANT BRĂILA?
4. În aceste intervenții se ia în calcul arborele, sau cel puțin binele lui? Un arbore are nevoie de minim 10-15 ani pentru a ajunge la o formă și o stare corespunzătoare. Deci, el fiind un martor tăcut, ce nu poate riposta în nici un fel, pare cumva condamnat. Prin lucrurile mai puțin bune pe care le aplicăm vegetației, nu tăiem doar craca arborelui, ci încet-încet, ca să fiu mai direct, ne tăiem și noua craca. Realizează autoritățile acest lucru?
5. De asemenea, foarte important, așa cum se întâmplă în Europa, este să fie consultați și cei care locuiesc în zonele toaletate, pentru că ei sunt privați de avantajele de umbră sau de aer mai curat. Cu siguranță acest lucru nici nu interesează pe cei de la Seroplant!
6. Aceste conotații se aplică și în campania de asfaltare dintre blocuri a echipelor de la Primăria Brăila. Personal am văzut situații cu arbori dărâmați ce puteau fi salvați, un atac asupra vegetației cu scopul de a da orașului cât mai multă suprafață cu asfalt care să încingă la maxim temperatura în perioada de vară, cum a fost cea trecută. Când alții se străduiesc să salveze câte un arbore, dânșii se preocupă voinicește să îi elimine!
7. Un ultim aspect, dar nu cel de pe urmă, este și cel financiar. Aceste costuri de toaletare cum se regăsesc în beneficiile viitoare? Adică, pentru un litru de motorină folosit la tăiere, am crescut indicele de oxigen, am scăzut poluarea cu câte procente etc?
Vă invit să reflectăm la aceste aspecte cu toții, de la cetățean până la cei din conducere, cei doritori de bine și frumos pentru Brăila!”.
