Viitorul producției de oțel în epoca post criza sanitară | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Viitorul producției de oțel în epoca post criza sanitară

Citește pentru a afla care sunt previziunile pentru producția de oțel la nivel global în urma crizei sanitare. Informații utile în articol.

 

Worldsteel, organizația internațională care reunește producătorii de oțel de calitate din întreaga lume, așa cum este Metinvestholding România, a analizat piața de oțel în contextul crizei sanitare care a lovit din plin lumea în 2020. Este binecunoscut faptul că oțelul se regăsește în mare parte din industriile lumii, de la cea producătoare de automobile și construcții și până la comunicații și articole destinate uzului gospodăresc.

Criza sanitară a însemnat multe limitări pentru industriile din toate statele lumii, în special în perioada stărilor de urgență și alertă. În unele țări, pandemia a lovit mai intens, în timp ce în altele, la un nivel mai redus. În cele ce urmează vom încerca să analizăm situația la nivel global în ceea ce privește evoluția producției de oțel și modul în care cererea este influențată de criza sanitară.

 

Producția de oțel în timpul crizei sanitare

China este cunoscută ca fiind cel mai mare producător de oțel din lume (49% din producția globală), pe locul următor clasându-se EU28, cu 10% din producție. În 2019, cererea de oțel și produse finisate din oțel a fost de 1766, 5 milioane de tone metrice la nivel global. 2020 a însemnat o scădere la nivel de cerere de până la 6,4% (aproximativ 1653,9 milioane de tone metrice). Pentru 2021, previziunile specialiștilor indică o nouă creștere (cu 3, 8% în comparație cu 2020) de până la 1717, 4 milioane de tone metrice.

Desigur, așa cum era de așteptat, zona în care mare parte din producția de oțel va fi direcționată este China (cu un necesar de 916, 5 milioane de tone metrice). Celelalte state din zona Asiei o urmează, cu un necesar de 195, 2 milioane de tone metrice, în timp ce EU 28 are nevoie de aproximativ 147 de milioane de tone metrice. Statele semnatare ale acordului NAFTA au solicitat pentru 2021 un volum de 114, 7 milioane de tone metrice, în timp ce restul regiunilor lumii contribuie cu cereri cuprinse între 34, 9 milioane de tone metrice (Africa) și 56, 5 milioane de tone metrice (CIS).

În acest moment, criza sanitară a afectat în mod serios o serie de sectoare de activitate, printre care se numără industria producătoare de automobile (scădere de 23, 8%) și cea de producere a utilajelor mecanice (19,6%). La nivel de state, cererea de oțel nu a afectat atât de mult China (care a înregistrat o cerere cu 1% mai mare în 2020), dar același lucru nu se poate spune despre SUA (o scădere de 22, 9%) și EU 28 (scădere cu 15, 8%). Brazilia (scădere de 19, 8%), Japonia (scădere de 19,1%) și India (scădere de 18%) sunt alte state care au fost afectate de criza sanitară la nivel de cerere de oțel.

 

Ce se va întâmpla cu producția și cererea de oțel după criza sanitară?

Specialiștii din acest domeniu indică faptul că revenirea după această perioadă va ține cont de modul în care va fi stimulată producția de oțel prin suplimente și programe desfășurate de guvernele lumii. Având în vedere că oțelul se regăsește în multe dintre industriile lumii, cu siguranță că efectele vor fi vizibile în funcție de ceea ce se întâmplă cu cererea în aceste sectoare de activitate. Își vor reveni mai rapid anumite zone economice, așa cum este cazul construcțiilor, în timp ce altele vor stagna.

Va avea loc o accelerare a procesului de digitalizare în domeniul producției de oțel, de la tele-muncă și până la automatizarea anumitor procese și proceduri de lucru. Mai mult decât atât, producția de oțel va fi condiționată de relația cu mediul înconjurător, oțelul reciclat fiind una dintre alternativele ecologice pentru dezvoltarea unei lumi mai bune și mai puternice în epoca post criza sanitară.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro