România este una dintre cele patru ţări ale Uniunii Europene care a avut reprezentant la recepţia de duminică seară organizată la Ierusalim cu o zi înainte deschiderii ambasadei americane. Conform Ministerului israelian de Externe, îşi confirmase prezenţa însărcinatul cu afaceri, Ovidiu Ierulescu. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost Ivanka Trump, fiica cea mare a preşedintelui SUA, şi soţul acesteia, Jared Kushner. Ministerul Român de Externe precizează că nu a primit o invitaţie şi pentru ceremonia oficială care va avea loc astăzi.
Alături de fiica şi ginerele lui Donald Trump, ambii consilieri la Casa Albă, din delegaţia SUA face parte şi secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin. În discursul ţinut la recepţie, Benjamin Netanyahu a îndemnat toate statele să urmeze exemplul SUA.
„Mutaţi-vă ambasadele la Ierusalim pentru că este decizia corectă. Mutaţi-vă ambasadele pentru că este un pas înainte către pace şi pentru că pacea nu se poate fundamentă pe minciuni. Adevărul este că sub orice acord de pace pe care vi-l puteţi imagina, Ierusalimul va rămâne capitala Israelului”, le-a spus premierul Benjamin Netanyahu participanților la recepție.
Dintre reprezentanţii celor 86 de misiuni diplomatice invitaţi la recepţia de ieri, doar 33 au acceptat. Ungaria, Cehia şi Austria au fost, alături de România, singurele state UE care au participat la eveniment.
Pe de altă parte, zeci de mii de oameni au sărbătorit pe străzile Ierusalimului. Pentru israelieni este o săptămână plină de semnificaţii, pentru că marchează 70 de ani de la fondarea statului şi 51 de ani de la anexarea Ierusalimului de Est.
„Sunt aici să sărbătoresc libertatea Ierusalimului din ultimii 51 de ani. Dar Ierusalimul era al nostru de cel puţin 3.000 de ani. 19 ani a fost ocupat de iordanieni, iar acum este al nostru şi sărbătorim asta”, spune o isrsaeliancă.
Dacă în Israel este sărbătoare, palestinienii se pregătesc să protesteze. Şi ei revendică sectorul estic al Ierusalimului drept capitală, iar înfiinţarea statului israelian este comemorată ca o „catastrofă”.
Ierusalimul este pavoazat cu steaguri israeliene şi americane şi afişe care proclamă ”Trump Make Israel Great Again” sau "Trump is a Friend of Zion".
Însă inaugurarea ambasadei - instalate provizoriu în sediul Consulatului american până la construirea unei noi ambasade - are loc într-o perioadă extrem de sensibilă.
Securitate sporită
Peste 3.000 de ofiţeri de poliţie au fost mobilizaţi, unităţi de poliţie de frontieră, agenţi sub acoperire şi unităţi speciale pentru a preveni orice incident. Armata israeliană şi-a dublat efectivele şi în jurul Fâşiei Gaza şi a Cisiordaniei. Aproximativ 1.000 de poliţişti israelieni sunt mobilizaţi la Ierusalim cu scopul de a securiza Ambasada şi împrejurirmile ei, în cartierul de periferie Amona.
Ivanka Trump şi Jared Kushner, fiica şi ginerele şi totodată consilierii preşedintelui american, vor lua parte împreună cu sute de demnitari din cele două ţări la ceremonia de deschidere a Ambasadei, prevăzută la ora locală 16.00 (şi ora României). Concomitent, la câteva zeci de kilometri depărtare, mii de palestinieni din Fâşia Gaza, aflată sub blocadă, ar putea să mărşăluiască spre frontiera cu Israelul, unii cu intenţia declarată de a încerca să forţeze, cu riscul vieţii, bariera de securitate.
Liderul Al-Qaida Ayman al-Zawahiri a îndemnat duminică la jihad contra Statelor Unite afirmând că decizia Washingtonului este proba că negocierile şi politica de conciliere nu le-au servit palestinienilor.
Decizia americană este salutată de către israelieni ca o recunoaştere a unei realităţi istorice de 3.000 de ani pentru poporul evreu. Ea coincide cu marcarea a 70 de ani de la înfiinţarea Israelului, în plină efuziune naţională şi fervoare proamericană. Însă iniţiativa unilaterală americană îi înfurie pe palestinieni, în opinia cărora reprezintă esenţa parti-pris-ului scandalos proisraelian afişat de Trump de la preluarea mandatului, în 2017. Ei văd în ea negarea revendicărilor lor cu privire la Ierusalim.
Israelul a ocupat Ierusalimul de Est în 1967 şi l-a anexat. Palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala Palestinei, statul la care aspiră. Sensibilitatea subiectului este exacerbată de religie. Ierusalimul este loc sfânt pentru musulmani, evrei şi creştini.
Trump a promis să medieze între israelieni şi palestinieni la acordul diplomatic „definitiv”. Anunţând pe 6 decembrie că recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, el a vrut să favorizeze căutarea unei soluții, spune el. În opinia comunităţii internaţionale, însă, Ierusalimul de Est rămâne teritoriu ocupat, iar ambasadele nu trebuie să se instaleze în oraşul al cărui statut nu a fost soluţionat prin negocieri între cele două părţi.
Dintre cele 193 de state din cadrul Adunării Generale a ONU, 128 au condamnat decizia americană, inclusiv aliaţi ai Statelor Unite precum Franţa şi Regatul Unit. Votul a provocat furia Washingtonului şi ameninţări cu măsuri de răspuns din partea ambasadoarei SUA la ONU Nikki Haley.
Palestinienii percep drept o „provocare” data aleasă, înainte cu 24 de ore de comemorarea „Nakba" - „catastrofa” care a constituit-o înfiinţarea statului Israel.
Fâşia Gaza este de la 30 martie teatrul unui „marș al întoarcerii”, în care mii de palestinieni se adună de-a lungul frontierei şi care ţine armata israeliană în priză.
De la 30 martie, 54 de palestinieni au fost ucişi de armata israeliană. Israelul acuză mişcarea islamistă Hamas, care conduce teritoriul şi cu care a purtat trei războaie, de manipularea protestelor şi de faptul că ar căuta să atace sub acoperirea unor manifestaţii fals paşnice.
Armata israeliană susține că trage cu gloanţe reale doar ca utim recurs.
Transferul ambasadei americane nu a provocat însă efectul sperat de Israel. Numai două ţări - Guatemala şi Paraguay - s-au angajat ferm să-şi mute misiunile.
