Camerele video care supravegheau tot ce mişca în raza biroului preşedintelui suspendat Gheorghe Bunea Stancu au existat. Mai mult, a existat şi un terminal în care se scurgeau informaţiile: imaginile şi, posibil, şi înregistrările audio. Terminalul indicat chiar de către surse autorizate din CJ era... chiar computerul de pe biroul lui Gheorghe Bunea Stancu. Argumentul stă chiar în gurile locotenenţilor lui Stancu. Un exemplu: dincolo de declaraţiile contradictorii, consemnate fidel în ediţia de ieri a cotidianului Obiectiv- Vocea Brăilei, secretarul judeţului, Nicu Filote, a confirmat un fapt incontestabil: "Astăzi le-am văzut şi eu, să ştiţi (n.r. 19 august, despre camerele video din CJ). Nu ştiam că sunt puse acolo. Dar le-am verificat şi nu funcţionează. Într-adevăr, aveau un monitor la domnul preşedinte în birou. (...) Administratorul ne-a spus că cineva a instalat camerele la dispoziţia domnului Bunea Stancu".
Supraveghere să fie, dar să ştie şi cei vizaţi
Practic, cu declaraţia consemnată mai sus, Filote arată că Stancu este cel care a încălcat legea. Legea informaţiilor cu caracter personal, a informaţiilor clasificate, dar şi drepturile fundamentale ale indivizilor la imagine, a încălcat toate actele normative îmbrăţişate, adaptate şi reformulate de către Statul Român odată cu aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv principiile europene privind libertatea şi egalitatea de şanse, dreptul la viaţă privată şi la intimitate... Nu mai vorbim aici despre încălcarea regulilor elementare de conduită pe care Stancu nu a arătat că le-ar fi aplicat, în contextul în care şi-a monitorizat ilegal subordonaţii.
Potrivit articolului 6 din Decizia nr. 52/2012 ANSPDCP, privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video, "prelucrarea acestor date (...) se efectuează cu consimţământul expres şi neechivoc al persoanei vizate sau în cazurile expres prevăzute de lege (...)". (n.r. când se efectuează de instituţii abilitate ale statului, în scopul depistării unor fapte ilegale). Or, dovadă că angajaţii supravegheaţi video nu ştiau că-s monitorizaţi este tocmai declaraţia lui Filote, care spune nevinovat: "Nu ştiam..."
CITEȘTE ȘI ”COMPLOTUL ANTI-STANCU”
Percheziţiile DNA, monitorizate video
Acelaşi act normativ, la articolul 8, se arată că "nu este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor prin mijloace de supraveghere video în interiorul birourilor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă (...)".
Legile informaţiilor cu caracter personal şi a informaţiilor clasificate impun, de altfel, operatorului să-şi decline identitatea, să avertizeze publicul asupra existenţei sistemului, într-un mod cât mai explicit, printr-o "pictogramă care să conţină imaginea reprezentativă cu vizibilitate suficientă şi poziţionată la o distanţă rezonabilă de locurile unde sunt amplasate echipamentele de supraveghere video".
În plus, orice înregistrare sau prelucrare a datelor personale prin sistemele de supraveghere video trebuia notificată ANSPDCP anterior începerii prelucrării.
Reamintim că, aşa cum rezultă din declaraţiile angajaţilor din CJ, inclusiv a secretarului Nicu Filote, camerele video aveau legătură în biroul lui Stancu, ceea ce înseamnă că acestea ar fi putut înregistra desantul procurorilor anticorupţie, de pe 7 august, adică s-ar putea vedea şi sacii cu documente ridicaţi de la "Achiziţii Publice", dar şi modul în care, conform mandatului de citare, Stancu i-a condus pe anchetatori prin instituţie. Poate că tot acolo se află şi imaginile cu martorii implicaţi în acest caz, chemaţi la audieri primare... Curios, camerele au fost atât de bine poziţionate încât procurorii DNA nu le-au sesizat. Ele sunt şi acum pe poziţii, mai puţin un hard de stocare care ar fi fost sustras, conform unor surse din interiorul CJ, marţi, în timpul unei "inspecţii" ad-hoc realizată de secretarul judeţului, Nicu Filote, însoţit de alte persoane şi de reprezentantul societăţii L.E.N.CO SRL Brăila.
Nerespectarea legilor mai sus citate atrage sancţiuni contravenţionale şi, după caz, sancţiuni penale. Sesizarea nu are nevoie de plângere prealabilă, deci funcţionează şi autosesizarea, prin urmare, cotidianul "Obiectiv" face un apel la organele abilitate să verifice încălcarea legii 677/ 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, a Legii 182/ 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi a Deciziei ANSPDCP nr. 52/ 2012.
Alo, DNA-ul? Poliţia?
Reamintim că Gheorghe Bunea Stancu este în arest la domiciliu până la data de 6 septembrie, dacă instanţa nu decide altfel, iar orice încălcare a sentinţei date de Tribunalul Galaţi, rămasă definitivă în urma sentinţei Curţii de Apel Galaţi din 14 august, atrage transformarea măsurii preventive în arest preventiv. Decizia instanţei îi interzice lui Stancu "să comunice cu alţi inculpaţi, martori sau suspecţi (...), iar poliţia este organul de supraveghere, care veghează la respectarea deciziei".
Menţionăm că ancheta DNA vizează trei inculpaţi, Stancu, Mija şi Moisiu, şi 10 suspecţi, între care cinci funcţionari şi cinci diriginţi de şantier, angajaţi ai Concivia, firma controlată de Stancu prin Bursagrirom. În acest caz, sunt audiaţi zeci de martori, îndeosebi angajaţi ai Concivia. Ca un făcut, şi Ionel Avram, consilier judeţean, nimeni altul decât mâna dreaptă a lui Stancu, dar şi omul care se pregăteşte să-l înlocuiască pe Ovidiu Nechita în fruntea CJ-ului, este angajat la Concivia. Şi nu orice fel de angajat, ci director economic. Adică "omul cu banii".
