• Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila a emis, ieri, un comunicat de presă în care anunţă că suspecţii în cazul mafiei peştelui contaminat adus din Spania, Italia şi Franţa şi comercializat în România, inclusiv Brăila, se află în arest preventiv din 19 iunie • este vorba despre 16 membri ai grupării infracţionale, care au fost introduşi deja în Centru de Reţinere şi Arestare Preventivă Constanţa • aceştia sunt bănuiţi de evaziune fiscală, comercializare de produse alterate, fals în înscrisuri, comercializare de peşte fără documente legale şi altele
Cazul legat de grupul organizat care introducea în România şi comercializa peşte contaminat din altă ţări, inclusiv în Brăila, ce a fost depistat şi prins de poliţişti în luna mai, îşi urmează cursul. Mai exact, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila a emis, ieri, un comunicat de presă legat de cele 150 de percheziţii domiciliare care s-au făcut la vremea respectivă, sutele de persoane implicate în grupul infracţional şi cele 30 de tone de peşte impropriu consumului confiscat atunci. Mai exact, în urma investigaţiilor desfăşurate de Poliţia Română, prin Direcţia de Ordine Publică, în cooperare cu autorităţile poliţieneşti din Spania, Ungaria, Franţa, Italia şi Portugalia, au fost reţinuţi în luna mai 16 membri ai unei grupări infracţionale, care se ocupau cu activităţi ilegale din domeniul pescuitului, achiziţiei, transportului şi comercializării peştelui impropriu consumului.
Pe 19 iunie, aceştia (toţi cetăţeni români), au fost introduşi în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Constanţa, urmând a fi prezentaţi Tribunalului Constanţa, cu propunere de arestare preventivă. Potrivit comunicatului Poliţiei, membrii grupului sunt bănuiţi de evaziune fiscală, comercializare de produse alterate, fals în înscrisuri sub semnătura privată, uz de fals, deţinere/transport/comercializare de peşte fără documente legale, fapte comise pe teritoriul Italiei, Spaniei, Franţei, Ungariei, Portugaliei şi României.
“Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi, având în vedere complexitatea cauzei, precum şi caracterul transfrontalier, cazul a fost deschis la nivelul EUROJUST, fiind efectuate anchete în Italia, Spania, Franţa, Ungaria şi Portugalia, coordonate direct de EUROJUST şi EUROPOL”, se mai arată în comunicatul IPJ.
169 de mandate de percheziţie domiciliară dintre care 11 la Brăila
Reamintim faptul că, la mijlocul lunii mai a acestui an, poliţiştii români şi cei din ţările vizate au pus în aplicare 169 de mandate de percheziţie domiciliară dintre care 11 au fost la Brăila. Practic, în România, au fost desfăşurate 115 percheziţii (pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Argeş, Ilfov, Tulcea, Prahova, Braşov, Brăila, Buzău, Vâlcea, Giurgiu şi Maramureş), la care au participat şi reprezentanţi ai Poliţiei Naţionale din Spania. Alte 26 de percheziţii au fost efectuate în Italia, 9 în Spania, 9 în Franţa şi 10 în Ungaria, la care au participat şi poliţişti români.
“Gruparea, formată din sute de persoane (români, francezi, italieni şi maghiari), ar fi creat un adevărat mecanism pentru procurarea ilegală a peştelui, din afara ţării, pentru transportul acestuia şi, ulterior, pentru comercializarea lui în România. Ea nu funcţiona după un sistem piramidal ci, dimpotrivă, acţiona pe mai multe paliere, la nivelul cărora erau constituite grupuri distincte, în funcţie de obiectul de activitate (braconaj piscicol /transport marfă/comercializare etc.). Produsele piscicole erau obţinute din apele teritoriale ale Italiei, Spaniei şi Franţei, unde pescuitul era interzis, peştele din acele zone fiind impropriu consumului. Ulterior, cantitatea rezultată în urma braconajului piscicol era depozitată şi transportată fără a avea autorizaţie sanitar-veterinară, aşa cum impune legislaţia europeană şi română în domeniu.Aducerea în România a peştelui s-ar fi realizat prin folosirea unor documente falsificate, membrii grupării efectuând achiziţii intracomunitare, prin intermediul unor societăţi româneşti cu obiect de activitate în domeniul comercializării produselor piscicole, special înfiinţate pentru a servi activităţii infracţionale”, se precizează în comunicat în legătură cu modul în care a acţionat gruparea.
La Brăila, reamintim că poliţiştii români şi spanioli, alături de inspectori ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor din judeţul nostru au efectuat percheziţii la 11 adrese, dintre care 8 în municipiu (inclusiv în Piaţa Mare) şi 3 în localitatea Cazasu. Potrivit imaginilor furnizate de către IPJ Brăila, peştele era ţinut în lăzi murdare folosite pe post de “acvariu”, iar într-o altă locaţie, marfa era ţinută în lăzi din plastic mai mici, neacoperită. Într-un coş, au fost găsite atunci sume impresionante de bani, lei şi valută, dar şi bonuri de masă.
Potrivit unor surse de încredere, la vremea respectivă printre locaţiile vizate de autorităţi, s-ar fi numărat domiciliile a trei brăileni - Marcel Motoc (coincidenţă de nume cu fostul consilier judeţean PSD Marcel Motoc, administrator firmă de asfaltări - n.r.), Paul Motoc şi Florin Motoc, administratorii firmelor SC Nicom SRL Brăila, SC Roxdany Impex SRL Brăila, SC Pelicula Com SRL Brăila. Toate cele trei societăţi amintite au ca obiect de activitate principal comerţ cu amănuntul al peştelui, crustaceelor şi moluştelor în magazine specializate, conform site-ului Ministerului Finanţelor.
30 de tone de peşte, impropriu consumului, confiscate
Investigaţiile comune s-au valorificat atunci prin blocarea accesului pe piaţa românească a 30 de tone de peşte, impropriu consumului, a cărui valoare s-ar fi ridicat la aproximativ 600.000 de lei. Trebuie precizat că întreaga cantitate de peşte confiscată a fost distrusă cu sprijinul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
“Documentarea activităţii infracţionale s-a desfăşurat de către poliţişti din cadrul Direcţiei de Ordine Publică, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul I.G.P.R., Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din cadrul A.N.A.F.”, se mai arată în comunicat.
