Deşi ar fi trebuit de mult să-şi tragă afacerea pe linie moartă, comercianţii de etnobotanice îşi fac în continuare de cap, vânzând aşa-zisele "droguri legale" într-o desfătare bişniţărească importată parcă de pe străzile Amsterdamului. Şi toate astea în contextul în care există o hotărâre locală ce interzice existenţa unor astfel de magazine pe raza municipiului. Comercianţii preferă însă să primească amenzi, care sunt oricum sensibil mai mici comparativ cu încasările lor zilnice şi atacă în instanţă deciziile de suspendare a activităţii, reuşind în acest mod să mai tragă de timp pentru a rămâne cât mai mult în oraş. Astfel, adolescenţii consumă în continuare produse etnobotanice, deşi pericolele la care se expun au fost amplu dezbătute în ultimii ani, ajungând chiar să nu mai facă diferenţa între o ieşire în oraş şi mersul la şcoală. Reporterii "Obiectiv" au descoperit că elevii nu mai ţin cont de faptul că sunt în timpul orelor de curs, folosind pauzele pentru a testa aromele puse la dispoziţie de "magazinele de vise".
Câteva zile de "filaj" ale jurnaliştilor au evidenţiat faptul că tinerii nu mai aşteaptă week-end-ul pentru a ieşi în oraş sau într-un club ca să consume plante etnobotanice şi să nu fie văzuţi. Îngrijorător este că au început să facă asta oricând, oriunde şi în orice condiţii, fără să le pese că i-ar putea vedea cineva sau că starea pe care acestea le-o provoacă le-ar putea dăuna la şcoală. Noile tendinţe sunt să-şi cumpere o ţigară înainte sau chiar în pauza mare, pe care să o fumeze într-o maşină, o scară de bloc sau chiar pe stradă. Unul dintre locurile preferate de aceştia pentru a intra în "trip" este situat în Bariera Călăraşilor, vizavi de Liceul de Construcţii "Edmond Nicolau". Mai exact, în zona supermarketului "Penny Market XXL", pe străduţele situate în apropierea liniei ferate ce duce în curtea fostei Fabrici de Chirbrituri a "PAL" - o zonă cu aer de suburbie, ideală pentru astfel de "delectări". Unele instituţii de învăţământ, cunoscând potenţialul pericol care îi pândeşte pe elevi în preajma şcolilor, îşi închid porţile în timpul programului, dar asta nu-i opreşte pe copii să sară gardul pentru a-şi atinge ţelul.
În ceea ce priveşte punctele de comercializare a etnobotanicelor, jurnaliştii au observat o activitate fructuoasă la două magazine, şi anume la cel situat în apropierea sediului PDL Brăila şi cel din Piaţa Concordia - ambele aflate într-o zonă de circulaţie intensă, deci cu potenţial comercial, în vecinătatea Şcolii "Waldorf" şi a Şcolii "Al.I. Cuza". În cele câteva zile de "filaj", în intervalul orar 10.00 - 11.00, cele două magazine au fost vizitate de mai mulţi elevi, numărul acestora urmând probabil să crească odată cu încălzirea vremii.
Cinci vânzători de "vise" încă nu şi-au închis afacerea
La ora actuală, uzitând la maximum de un anumit "debuşeu" juridic, după câte ne-a declarat primarul Aurel Simionescu, mai funcţionează în oraş 5 "magazine de vise", în ciuda faptului că există o hotărâre prin care este interzisă desfăşurarea unor astfel de activităţi pe raza municipiului. "În prezent, îşi mai desfăşoară activitatea 5 magazine cu etnobotanice care, desigur, au fost amendate. Numai că, pentru a rămâne în afacere, dau în judecată suspendarea activităţii şi primesc termene la instanţă peste trei luni, iar în tot acest timp îşi desfăşoară activitatea fără niciun fel de mustrare de conştiinţă", ne-a declarat edilul-şef.
Practic, în acest fel, vânzătorii de "vise" au găsit o modalitate de a fenta hotărârea votată de consilierii municipali în noiembrie 2010, ce a urmărit stoparea tăvălugului magazinelor prin exilarea business-ul în afara municipiului. Una dintre raţiunile care au stat la baza hotărârii, după cum se arată în expunerea de motive, a fost "cazuistica numeroasă, înregistrată în ultima perioadă de către unităţile sanitare de pe teritoriul municipiului Brăila, cu privire la îmbolnăviri cu manifestări ale căror diagnostice şi tratamente sunt dificil de stabilit, apărute ca urmare a consumului unor preparate ce au la bază sau care conţin substanţe intrate în vocabularul uzual ca «etnobotanice», care au/pot avea efecte halucinogene de natură a le pune în pericol viaţa şi sănătatea". Consilierii locali au avut şi susţinerea fermă a unor instituţii, fundaţii şi unităţi şcolare, cum ar fi Direcţia de Sănătate Publică Brăila, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Fundaţia "Lumina", Liga Studenţilor din Facultatea de Agronomie, Consiliul Local al Tinerilor şi Colegiul "Gh. M. Murgoci".
Reamintim că sancţiunile aplicate comercianţilor care nu respectă punerea în aplicare a hotărârii CLM prevăd suspendarea avizului de funcţionare pe o perioadă de 1 - 3 luni, după caz, iar în situaţia de recidivă se poate ajunge până la retragerea avizului de funcţionare. Comercianţii preferă chiar să primească amenzi întrucât încasările lor zilnice se ridică la aproximativ 1.500 - 2.000 lei.
Elevii sunt cei mai fideli clienţi ai "magazinelor de vise"
Zeci de tineri ajung la spital după ce consumă etnobotanice
În ceea ce priveşte victimele amestecurilor comercializate în "magazinele de vise", de la începutul lui 2010 şi până la data aprobării proiectului de hotărâre, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila au ajuns 49 de persoane care au consumat produse etnobotanice, cu vârste cuprinse între 17 şi 38 de ani. "În ziua de azi nu mai există petrecere pe uscat, fără consum", spun tinerii care ajung la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Brăila.
Urmare a consumului de canabiniozi sintetici, cele mai frecvente efecte, în plan psihologic, sunt relaxarea, dezinhibiţia, somnolenţa, alterări senzaţionale, dificultate în executarea unor funcţii psihice complexe, ca de exemplu capacitatea de concentrare a atenţiei, învăţarea, comunicarea verbală şi memoria. Efectele fiziologice cele mai des întâlnite sunt creşterea apetitului alimentar, uscăciunea gurii, ochii strălucitori şi înroşiţi, tahicardie, transpiraţie abundentă, somnolenţă, lipsa coordonării mişcărilor. "Politica la nivel european se bazează pe o educaţie în consum. Dacă tot e să consume, măcar să o facă fără riscuri, să nu ajungă dependenţi, să cunoască ce înseamnă o supradoză şi să ştie care sunt consecinţele. Pericolul este cu atât mai mare la plantele etnobotanice pentru că este vorba despre un cocktail de subtanţe, căruia nu-i poţi prezice efectele", a explicat a explicat Olga Condrat, din cadrul CPECA Brăila.
În acest context, în următoarea perioadă, Centrul va derula un proiect european al cărui scop este de a încuraja tinerii să reflecteze asupra propriului consum şi de a-i proteja să nu devină dependenţi. Mai exact, este vorba despre un curs despre consumul de alcool şi droguri, efecte şi riscuri, şi modalităţi de reducere sau de renunţare definitivă. Pot participa tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 21 ani, discuţiile cu aceştia fiind confidenţiale.
Unui licean i s-a făcut rău în timpul cursurilor
La sfârşitul lunii trecute, un elev de la Colegiul "Edmond Nicolau" a ajuns la spital după ce a consumat, cel mai probabil, etnobotanice. Tânărul era cunoscut de către colegi şi profesori ca având probleme mai vechi cu drogurile, motiv pentru care aceştia au chemat ambulanţa când au văzut că i s-a făcut rău. Conducerea şcolii ştia că adolescentul se lăsase de droguri la începutul acelei luni şi s-a temut că băiatul ar putea fi în sevraj.
Când a văzut că nu se simte bine, Andrei T., în vârstă de 17 ani, elev în clasa a X-a, a vrut să plece acasă, însă directorul, cunoscându-i situaţia, nu l-a lăsat şi a chemat salvarea. "Copilul este repetent şi are probleme. El se droga, probabil cu etnobotanice, de mai mult timp. Ştiu că prin noiembrie sau decembrie a fost luat cu salvarea şi de acasă. În urma discuţiilor pe care le-a avut cu cei apropiaţi a hotărât să se lase, dar azi i s-a făcut rău", a explicat, la vremea respectivă, directorul Ramona Chiper.
Distribuţia drogurilor care au generat cele mai multe cazuri de urgenţe nonfatale, în primele 6 luni ale anului trecut
România este în topul comerţului online
Internetul a apărut ca o piaţă nouă pentru substanţele psihoactive, punând la dispoziţia vânzătorilor cu amănuntul posibilitatea de a oferi spre vânzare alternative la drogurile controlate. Piaţa online este, într-un fel, răspunzătoare pentru răspândirea potenţială a noilor substanţe psihoactive, iar monitorizarea ei este un element din ce în ce mai important de identificare a noilor tendinţe ale drogurilor. În 2009, spre exemplu, au fost descoperite 115 magazine online, majoritatea comercianţilor fiind identificaţi în Regatul Unit (37%), Germania (15%), Ţările de Jos (14%) şi România (7%).
Ca răspuns la acest fenomen, cinci state au întreprins diverse acţiuni pentru a interzice sau a controla în alt mod produsele de tip "spice" şi compuşii acestora. Spre exemplu, Germania a folosit legislaţia privind consumul de narcotice în cazuri de urgenţă pentru a controla cinci canabinoide sintetice care se găsesc în aceste produse. Franţa a clasificat drept narcotice şase canabinoide sintetice, iar Austria a folosit legea privind medicamentele pentru a interzice ca amestecurile pentru fumat care conţin şase canabinoide sintetice să fie importate sau comercializate în ţară.
