Poliţiştii de frontieră gălăţeni au destructurat o reţea de traficanţi de migranţi care, în schimbul unor importante sume de bani, facilita intrarea cetăţenilor moldoveni în România. Printre membrii reţelei se numără un brăilean, trei gălăţeni dar şi doi moldoveni, care se ocupau de racolarea persoanelor din Republica Moldova ce doreau să ajungă în ţări din vestul Europei. După mai bine de un an de cercetări, timp în care au identificat îndeaproape modul de lucru al grupării, anchetatorii au reuşit să adune destule probe împotriva membrilor acesteia, pe care i-au pus sub acuzare. Oamenii legii au desfăşurat inclusiv percheziţii domiciliare la imobilele suspecţilor, situate în comuna Vlădeşti, judeţul Galaţi (aflată exact la graniţa cu Moldova) şi în municipiul Brăila. Doi dintre ei au primit, ulterior, mandate de arestare preventivă.
La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştii din cadrul Biroului de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Galaţi şi al Sectorului PF Folteşti, sprijiniţi de lucrători din cadrul Poliţiei brăilene şi sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi, au reuşit să destructureze gruparea, ce desfăşura activităţi în sfera traficului cu migranţi. Totul a plecat de la nişte informaţii pe care poliţiştii de frontieră gălăţeni le-au primit în cursul anului 2009, conform cărora, pe raza judeţului Galaţi, acţionează o reţea care se ocupă cu racolarea, călăuzirea şi transportul peste graniţă al unor persoane din Republica Moldova. În acest sens, oamenii legii au desfăşurat investigaţii pentru probarea activităţii infracţionale a respectivului grup, pe care l-au urmărit luni de zile la rând, ca să-i identifice modul de acţiune. În cadrul anchetei s-a stabilit că grupul era format din patru persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 27 ani, cu domiciliul pe raza judeţelor Galaţi şi Brăila. Ionuţ M., Marius M., Emil O. şi Lupaşcu C. (din Brăila) erau sprijiniţi de către doi cetăţeni modoveni, care aveau rolul de a racola persoane din Republica Moldova ce doreau să ajungă în ţări din vestul Europei. Anchetatorii au descoperit că, după ce ajungeau în România, noaptea fiind momentul cel mai potrivit, migranţii erau preluaţi de membrii reţelei, care îi cazau şi le organizau deplasarea către destinaţii din vestul Europei. În acest mod, în perioada 2009 - 2010, gruparea a traficat 12 cetăţeni moldoveni şi a primit în schimbul serviciilor efectuate diferite sume de bani, care variau între 1.000 - 2.000 euro, de persoană.
În urma descinderilor efectuate la domiciliile membrilor reţelei, poliţiştii i-au adus pe cei patru suspecţi la cercetări, doi dintre ei fiind prezentaţi apoi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă. "Ionuţ M. şi Marius M. sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de iniţiere, constituire şi aderare la un grup organizat în vederea comiterii de infracţiuni şi trafic de migranţi, fiind arestaţi pentru o perioadă de 29 de zile, ceilalţi membri ai reţelei fiind cercetaţi în stare de libertate. Sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial Galaţi, poliţiştii de frontieră desfăşoară activităţi pentru descoperirea tuturor persoanelor implicate şi tragerea lor la răspundere", a precizat inspector Marcel Antohe, purtător de cuvânt IJPF Galaţi.
În Brăila trăiesc, legal, zeci de cetăţeni moldoveni
Aproximativ 400 de cetăţeni străini trăiesc legal în Brăila, iar cei mai mulţi dintre ei provin din Republica Moldova şi Turcia, adică din state ce nu fac parte din Uniunea Europeană. Mai bine de jumătate dintre aceştia s-au căsătorit cu brăileni sau brăilence ori au venit să studieze, în timp ce doar câţiva s-au stabilit aici pentru un loc de muncă. Interesul de a primi drept de rezidenţă este cu atât mai mare cu cât acesta le conferă posibilitatea, în anumite situaţii, de a circula liberi prin UE.
Cei de la Imigrări desfăşoară în permanenţă activităţi pe linia combaterii migraţiei ilegale, cei mai mulţi străini prinşi cu şedere ilegală fiind reprezentaţi de cei ce au intrat în România cu vize scurte, însă au "uitat" să mai plece. În acelaşi context, autorităţile încearcă să ţină sub control şi căsătoriile de convenienţă, ce sunt uneori folosite doar pentru a călători în UE.
