Alegerile locale bat la uşă, iar brăilenii se află în faţa luării unei decizii cheie, ce va dicta cursul viitor al judeţului şi oraşului nostru pentru următorii patru ani. Votul din 5 iunie ar trebui să fie, din punctul nostru de vedere, un vot eficient, deoarece vorbim de un singur tur şi cu toţii ne dorim un primar reprezentativ. Plecând de la ideea că mulţi nu s-au hotărât încă în privinţa ofertei electorale, dar ar vrea totuşi să voteze pe 5 iunie, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a promis, pentru început, două interviuri cu candidaţii consideraţi favoriţi la acest moment, reprezentativi pentru cele două orientări politice majore: stânga şi dreapta. Astfel, dacă săptămâna trecută aţi putut lectura un interviu cu senatorul liberal Cătălin Boboc, astăzi, răspunde la întrebările redactorilor "Obiectiv" deputatul PSD Marian Dragomir, candidat la Primăria Brăila, cel mai bine plasat între "alergătorii" de stânga. Pe site-ul www.obiectivbr.ro puteţi urmări varianta completă a materialului înregistrat video.
- Care va fi primul lucru pe care îl veţi face dacă veţi câştiga Primăria Brăila?
- Sunt mai multe lucruri pe care trebuie să le facem atunci când vom merge la Primăria Brăila. În ultimii ani de zile am luat contact cu foarte mulţi cetăţeni, care în primul rând au dorinţe mici, dar cu un impact foarte mare asupra oraşului. Oamenii vor lucruri mici, dar care contează foarte mult pentru viaţa lor. Cobori din scară şi vrei să ai o alee asfaltată, să îţi găseşti maşina în locul de parcare, să nu te latre câinele, să fie lumină pe stradă, să te simţi în siguranţă şi un lucru foarte important: să fie curat în oraş. Sunt lucruri care au un impact pentru perioada următoare şi pe care noi trebuie să le implementăm imediat.
- Veniţi cu soluţii reale la problemele brăilenilor? Aţi putea numi trei proiecte concrete pe care le aveţi în plan şi sunt viabile?
- Da. În primul rând, cred în locuri de parcare şi spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, schimbarea imaginii oraşului, a zonelor dintre blocuri, deschidere pentru investiţii, locuri de muncă şi nu în ultimul rând, străzi moderne pe principalele artere şi distracţie în centrul vechi al oraşului.
- Cu excepţia mandatului lui Constantin Cibu, toată perioada post-decembristă, Brăila a fost un oraş "roşu". Cum vă explicaţi că, deşi sunt nemulţumiţi, brăilenii votează în continuare preponderent cu PSD?
- Este o interpretare, să spunem aşa. Dacă ar fi nemulţumiţi, nu ar vota PSD. Cu siguranţă, în administraţia fiecărei perioade au existat proiecte care s-au început şi finalizat, dar şi anumite lucruri ce au lăsat de dorit. Faptul că brăilenii votează PSD reprezintă în primul rând recunoaşterea unor proiecte ce au avut o importanţă. Mergem în Brăila pe Calea Călăraşilor - arată bine, este frumoasă. Ajungem la Primărie, pe faleză, pe platoul din faţa Primăriei - ne place acolo. S-au reabilitat clădiri în centrul istoric, dar trebuie să îi dăm şi viaţă acum. Mergem în Grădina Mare şi ne place şi acea zonă. Parcul Monument este un loc ideal pentru promenadă, pentru plimbare. Cu siguranţă, astfel de proiecte trebuie să continue, coroborat cu intrarea pentru reabilitarea spaţiilor dintre blocuri.
- Ce îi lipseşte oraşului Brăila pentru a ieşi din blocajul care îi afectează dezvoltarea?
- Oraşului? Poate nouă, cetăţenilor, ne lipseşte ceva. Poate ne lipseşte uneori optimismul. Poate uneori trebuie să fim mai deschişi către noi, să fim noi înşine şi atunci cu siguranţă, în perioada în care putem să iniţiem primele proiecte, nu doar aşa cum gândim noi, ci cum gândesc şi cetăţenii, pentru că sunt lucruri pe care ei şi le doresc şi noi trebuie să le punem în practică. Am condus timp de 7 ani de zile zona de investiţii a unei companii multinaţionale şi am intrat în concurenţă cu oraşe care sunt mai bine poziţionate decât Brăila şi, cu siguranţă, unele dintre ele şi mai bine poziţionate din punct de vedere economic. Dar întotdeauna a trebuit să privesc şi din punct de vedere al dezvoltării viitoare, al managementului. Şi atunci am reuşit ca în acea zonă să atrag investiţii şi pentru Brăila. La fel putem să privim lucrurile şi acum, pentru a aduce la Brăila nu doar ceea ce noi credem că ne este necesar, ci şi lucruri pe care le fac alţii din alte oraşe. În acest sens am văzut lucruri simple, dar inovatoare, pe care alte primării din ţară sau din Europa le-au implementat la ei. Cred că acele lucruri trebuie să le aducem şi la noi, în Brăila şi cred că în timpul acestui interviu o să discutăm şi despre ele.
- Ce notă aţi da administraţiei brăilene pentru mandatul 2012-2016? Vă rog să vă motivaţi răspunsul, oricare ar fi acesta.
- Cred că nota 8 este una normală, pentru că sunt proiecte care s-au finalizat. Sunt proiecte, aşa cum vorbeam mai devreme, care au schimbat imaginea oraşului. Iar cele două puncte până la nota maximă ar reprezenta, să spunem aşa, proiectele care s-au blocat din vina unor proiectanţi sau a unor construcţii şi pe care, poate, administraţia ar fi putut să le gestioneze la un moment dat mai în forţă.
- În calitate de deputat de Brăila, cu ce vă lăudaţi?
- Nu ar trebui să mă laud eu. Aţi putea să intraţi pe site-ul Camerei Deputaţilor şi să vedeţi că am fost iniţiator, alături de alţi colegi, la 60 de proiecte de lege, dintre care 14 au devenit deja legi, altele sunt în curs. Unele dintre ele, este drept, au mai fost şi respinse din anumite considerente legate inclusiv de directive ale Uniunii Europene privind activitatea noastră în România, pentru că suntem membri. Aş putea să spun că am avut în Comisia de Agricultură o activitate foarte intensă pentru că Brăila este un judeţ care are agricultură, care are agricultori, care primeau subvenţie înainte, iar astăzi au o problemă, din acest punct de vedere. Şi nu este vina noastră pentru că avem un alt guvern care a întârziat cu plata subvenţiilor. Poate că uneori am luat apărarea Inspectoratului Teritorial de Seminţe Brăila care are profit, care vinde, care este unul performant, dar din cauza impasului în care se aflau celelalte de la nivel naţional, era cât pe ce să se desfiinţeze. Poate că uneori am apărat judecătorii din judeţul Brăila, care astăzi iarăşi sunt într-o situaţie dificilă. Poate că de foarte multe ori a trebuit să intervenim nu doar pentru judeţul Brăila, pentru că suntem parlamentari la nivel naţional, ci pentru foarte multe proiecte. Cu siguranţă, de la noi, din Comisia de Agricultură a plecat ideea reducerii TVA la produsele din carne şi la produsele alimentare. Lucruri care s-au concretizat.
- Câţi parlamentari credeţi că ar trebui să aibă Brăila, ţinând cont şi de experienţa pe care aţi dobândit-o în ultimii ani în Camera Deputaţilor?
- Cinci deputaţi şi doi senatori.
- Vă puteţi motiva răspunsul?
- Cred că este un număr decent şi această lege a redistribuirii nu a fost întotdeauna, din punctul meu de vedere, foarte echitabilă. Să nu uităm că în anul 2008 a plecat cel de pe locul 3 şi acum am ajuns la astfel de redistribuiri care au dus uneori Parlamentul într-o zonă a discuţiilor ce nu au fost cele mai benefice.
- Alergaţi singur pe partea stângă, în vreme ce pe dreapta s-au poziţionat mult mai mulţi competitori. Vă simţiţi în siguranţă?
- Nu neapărat. Competiţia se ţine până în ultima zi. La alegerile locale se poate înscrie absolut oricine, pe stânga, pe dreapta, pe centru, susţinut de un partid, independent. Nu putem să gestionăm noi cine se înscrie şi din ce parte a eşichierului politic.
- Nu aveţi o funcţie importantă în PSD. În cazul în care nu veţi fi mulţumit de echipa consilierilor municipali, cum vă veţi impune dacă şefii pe linie de partid nu se vor implica să vă sprijine?
- Nu cred că este cazul să discutăm acest lucru, pentru că echipa consilierilor municipali PSD este o echipă în care se regăsesc consilieri care au confirmat, dar şi oameni foarte noi, care provin din mediul de afaceri. Avem un medic, un asistent, avem oameni care lucrează cu fonduri europene, avocaţi, economişti, oameni care au confirmat. Oameni care au gânduri mari pentru Brăila, alături de mine, să implementăm anumite proiecte care să aducă şi un suflu nou. Cu siguranţă, vom găsi calea dialogului de fiecare dată. Sunt un om al dialogului şi nu cred în impuneri de la niciun partid.
- Apropo de proiecte. Puteţi detalia un proiect anume, la care ţineţi cel mai mult şi pe care vi l-aţi propus pentru Brăila?
- Sunt mai multe proiecte la care ţin mult, dar o să vorbim şi de noutate. De proiecte care aduc un lucru absolut normal, pe continuitate şi un lucru nou. Fiecare proiect pe care am să-l propun vine cu o zonă a tehnologiei, zonă de impact, care ne uşurează viaţa tuturor şi ne aduce şi un plus de informaţie. Am să vorbesc astăzi despre transportul public de călători. Consider că «Braicar» trebuie să se dezvolte, să continuăm achiziţia de autobuze noi, de tramvaie noi. Să continuăm subvenţionarea abonamentelor pentru pensionari, dar este foarte important să sprijinim şi elevii, studenţii, care au nevoie de ajutor pentru a putea să îşi cumpere cărţi, în loc să plătească abonamentele pentru autobuz. Mai mult decât atât, am văzut în unele ţări din Uniunea Europeană, că pe autobuz se poate monta un GPS, care transmite online în serverul de la societatea «Braicar» poziţia autobuzului. Un alt program calculează în cât timp ajunge autobuzul respectiv în fiecare staţie. Cu siguranţă, un astfel de transport modern este în beneficiul nostru pentru a şti că mai sunt 3:50 minute până când autobuzul ajunge în staţie sau mai sunt 5 minute. Astfel de informaţii ne sunt necesare pentru transportul în comun.
- Daţi-mi un motiv întemeiat pentru care v-aş vota!
- Nu neapărat pentru că sunt tânăr sau pentru că sunt ambiţios, ci pentru că un om care candidează la funcţia de primar trebuie să demonstreze că până acum are realizări. Provin din mediul privat. Am condus o companie multinaţională timp de 7 ani, inclusiv în Brăila această companie s-a dezvoltat, a făcut investiţii, sunt peste 100 de locuri de muncă existente şi astăzi. Cel mai important lucru este că profitul unei companii nu este generat întotdeauna de banii care se întorc, ci de imaginea sa în comunitate, de modul în care cetăţenii percep această companie şi de profitul pe care ei reuşesc să îl întoarcă de la cei care l-au trimis. Astfel, în 2011, când lucram în acel mediu privat, am donat un parc de joacă pentru copii Primăriei Municipiului Brăila. Cred că aceste principii trebuie aplicate şi la Primăria Municipiului Brăila.
Cu ce se laudă Marian Dragomir
Marian Dragomir (40 de ani) este căsătorit şi are doi copii - un băiat de 10 ani şi o fată de 4 ani. De profesie este economist şi jurist, iar în PSD Brăila ocupă în prezent poziţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene. În CV-ul său postat pe site-ul Camerei Deputaţilor acesta aminteşte faptul că în 1998 a absolvit cursurile Universităţii Constantin Brâncoveanu, Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice, că a făcut şi Facultatea de Drept, că are master în Managementul Firmei precum şi în Managementul Mediului. Deputatul PSD şi-a început cariera în 1998, la Regia Autonomă Administraţia zonei libere Brăila, unde a pornit ca dispecer şi a ajuns până în 2008 şeful Biroului Marketing şi membru în Consiliul de administraţie. Acesta a activat în 2001-2003 în calitate de consultant în Camera Deputaţilor, precum şi administrator la SC Agrifirom SRL. Un an mai târziu a fost cenzor la SC Agrogal SA, iar din 2003 până în 2005 a condus Filiala Brăila a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, după care a condus Garda de Mediu Brăila. În 2003 Dragomir a devenit consilier judeţean, iar peste patru ani a preferat să activeze în CLM Brăila. În perioada 2008 - 2012 Dragomir a fost membru AGA la SC Eco SA, în 2006 - 2012 broker imobiliar la SC Rewe România SRL, iar înainte să devină parlamentar activa ca jurist la SC Barcaz SRL.
În ceea ce priveşte situaţia sa materială, ei bine, deputatul Marian Dragomir nu stă deloc rău. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, depuse la Camera Deputaţilor în iunie 2015, acesta are trei terenuri agricole: 0,5 ha în comuna Chiscani, 4,12 ha în Tichileşti şi 0,5 ha în municipiul Galaţi. La acestea se adaugă un teren intravilan în comuna Chiscani, de 2.082 mp, o casă de 260 mp, construită în 2009 în aceeaşi localitate şi un apartament cumpărat în 2011 - 2012 în municipiul Brăila de 56 mp. Dragomir conduce un Peugeot 206 fabricat în 2008, iar la capitolul venituri a notat indemnizaţia anuală de deputat - 58.908 lei. La această sumă se adaugă salariul anual de 22.305 lei al soţiei, ca asistent medical la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, 3.246 lei din indemnizaţia pentru creşterea copilului şi alocaţia celor doi copii.
