Camera Deputaţilor a adoptat cu majoritate de voturi legea privind reabilitarea celor condamnaţi politic de regimul comunist în perioada 1945-1989. Camera Deputaţilor este camera decizională, iar legea urmează să fie promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Toate persoanele care au fost condamnate, decăzute din drepturi sau degradate pentru că au comis infracţiuni politice, prevăzute de Codul Penal comunist, nu vor mai avea în cazier aceste fapte. Totuşi, cei condamnaţi politic sub camuflajul unor infracţiuni de drept comun, după 1964, va trebui să deschidă proces ca să-şi obţină reabilitarea. România este ultima ţară europeană fostă comunistă care ia această măsură, cu o întârziere de 20 de ani. Subiectul a fost dezbătut de-a lungul anilor în toate congresele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România (AFDPR) şi în şedinţele Consiliului Naţional Director al AFDPR, ultima fiind în data de 25 martie a.c. Foştii deţinuţi politic apreciază că adoptarea acestei legi constituie o victorie tardivă, însă era necesară reabilitarea celor care au suferit în regimul comunist. "Este o victorie tardivă, după 12 ani de aşteptare şi de speranţă. Spun aceasta deoarece încă din 1997 acest proiect de lege care se impunea ca o reparaţie juridică şi morală faţă de toţi cei care au fost victime ale justiţiei sau ale aparatului de opresiune comunist ce avea titlul "Legea desfiinţării condamnărilor şi măsurilor administrative cu caracter politic" a fost depusă la Senat de regretatul Constantin Ticu Dumitrescu, fostul nostru preşedinte", ne-a declarat Dumitru Leahu, preşedintele AFDPR Brăila.
Condamnaţii politic vor avea dreptul să dea statul în judecată şi să ceară despăgubiri morale, chiar dacă au beneficiat până acum de unele beneficii acordate de legile privind condamnaţii politic sau au reuşit să învingă statul în instanţă pe căi extraordinare, în lipsa unei legi care să reglementeze această problemă. "Între anii 1945-1989, întreg poporul român a trăit sub teroare şi discriminări de toate felurile, iar la Jilava, Aiud, Galaţi, Sighet, Gherla sau Poarta Albă, ca şi în alte peste 129 de temniţe şi lagăre de muncă au avut loc cele mai cutremurătoare crime împotriva umanităţii. Dacă nazismul a fost autorul Holocaustului în care au pierit peste 6 milioane de oameni, comunismul a ucis peste 100 milioane de fiinţe umane. Alte atrocităţi ale comunismului au constat în deportarea, în acest spaţiu imens dintre Timişoara şi Vladivostok, a mii şi mii de oameni nevinovaţi, care în majoritate au fost acoperiţi de morminte fără nume sau de gropi comune. În concluzie, noi credem că ar fi nedrept şi profund imoral, chiar dezastruos pentru respectul ideii de adevăr şi justiţie, ca această pagină sângeroasă scrisă de comunism să fie ştearsă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De aceea, noi salutăm, totuşi, votarea acestei legi, că în sfârşit a apărut după ani întregi de aşteptări şi speranţă", a mai spus Dumitru Leahu.
