Dincolo de conflictele din Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Brăila, care au condus la o descindere a trei inspectori din Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii în instituţie, în perioada 15- 18 septembrie, 32.600 de brăileni care trăiesc în 11 localităţi din judeţ, nu ştiu ce fel de apă beau. Cel mai probabil, potrivit surselor contactate în acest caz, apa conţine nitriţi, nitraţi, urme de fier şi nu este potabilă. Se întâmplă asta fiindcă instituţiile ce deservesc populaţia nu reuşesc să se înţeleagă în privinţa modului de verificare a parametrilor de potabilitate şi nici în aceea a informării prompte a oamenilor.
Faptul că dr. Lavinia Craioveanu, fost şef al Inspecţiei din DSP, acum pensionară, dar şi alţi angajaţi ai DSP au sesizat că dr. Ciochină nu le-ar fi permis să recolteze, doi ani la rând, probe şi să verifice "instalaţiile neautorizate, nemonitorizate, neauditate şi cu apă neconformă care deservesc mii de locuitori din Brăila" l-a iritat pe directorul Gabriel Ciochină.
"Dacă în cele 11 localităţi care se încadrează în această categorie apare o situaţie epidemiologică deosebită nu avem nicio informaţie, decât dacă primim sesizări de la populaţie. În aceste localităţi sunt 32.600 locuitori", se arată în sesizarea respectivă.
Într-o discuţie de câteva ore, şeful DSP ne-a spus punctul său de vedere în privinţa situaţiei din cele 11 localităţi: "Noi am comunicat primăriilor, UAT-urilor, şi CUP Dunărea (care gestionează sistemul - n.r) că apa nu este verificată, să informeze populaţia". De menţionat că în anii 2012 şi 2013, DSP nu a recoltat şi verificat probe de apă, iar în 2014 şi 2015 două inspectoare din minister au fost informate.
Documentaţie stufoasă. Apă potabilă, ioc!
În acelaşi context, dr. Ciochină nu-şi explică de ce şefii de la Supraveghere şi Inspecţie nu au reclamat situaţia mai devreme şi găseşte că alţii sunt responsabili pentru situaţia creată: "Dar, Inspecţia?! Supravegherea?! Funcţia de inspector şef este funcţie de conducere, de decizie!". În aceeaşi discuţie, nominalizând-o expres pe dr. Lavinia Craioveanu, una dintre semnatarele petiţiei către Ministerul Sănătăţii, Ciochină a găsit că aceasta "s-a pus pe aceeaşi structură cu respectivii", cu aceia pe care el i-a mustrat în scris, iar dr. Craioveanu i-a apărat. În tăvălugul discuţiei a intrat şi dr. Andreia Gavrilescu, despre care am aflat că a condus până în martie 2015 Compartimentul Supraveghere, timp de 16 ani, şi care s-a considerat, ieri, lezată de afirmaţiile doctorului Ciochină, care i-a folosit numele pentru a arăta că foştii angajaţi n-ar fi întreprins nimic, deşi aveau putere de decizie. Dr. Gavrilescu arată că nici n-avea atribuţii de control: "Departamentul pe care l-am condus nu a desfăşurat activităţi de inspecţie/control. Fiind medic epidemiolog, nu puteam desfăşura activităţi de medic igienist, ci doar coordona astfel de activităţi. În consecinţă, nu puteam desfăşura expertize igienico-sanitare. (...) În ceea ce priveşte monitorizarea surselor de apă, confirm că s-a purtat o corespondenţă stufoasă cu CUP Dunărea şi primării, în scopul monitorizării şi solicitării de către administratorii instalaţiilor a autorizaţiilor sanitare de funcţionare şi a celor cu derogare. (...) Din nefericire, autorizaţia cu derogare se acordă pentru instalaţii care au doar anumiţi parametri chimici depăşiţi, ceea ce nu a fost cazul în judeţul Brăila, până la data plecării mele din DSP". Altfel spus, dr. Gavrilescu reconfirmă că în cele 11 localităţi apa nu este potabilă.
