• sistemul de irigații din județul Brăila, capabil să pompeze apă pe sute de mii de hectare, n-ar putea funcționa fără stațiile plutitoare de pe Dunăre și Siret • 12 la număr, acestea pot fi numite ”inima” sistemului, deoarece captează apa din sursa primară și o împing cu o forță colosală în sistem, spre stațiile de repompare • cu o vârstă medie de 50 de ani, stațiile plutitoare au nevoie în prezent de reparații și modernizări, iar ANIF Brăila are, din fericire, posibilitatea să efectueze pe plan local aceste lucrări • firma TEHNO-NAV Brăila, administrată de familia Potec, a avut în lucru, în ultimii trei ani, cinci astfel de nave • un nucleu de meseriași proveniți din fostele mari întreprinderi precum Promex sau Laminorul lucrează sub cerul liber în condiții extreme - vara pe arșiță, iarna pe ger - pentru a da o nouă viață stațiilor plutitoare, iar ce iese din mâna lor este impresionant • o astfel de navă e în prezent aproape gata, după un complex proces de modernizare • pe lângă îmbunătățirea capacităților de pompare a apei, ”conserva de metal” care le oferea electromecanicilor ANIF condiții foarte vitrege de lucru s-a transformat într-o adevărată garsonieră, prin noile dotări care le va face viața mult mai ușoară operatorilor • și pentru meseriașii TEHNO-NAV viitorul sună bine: o nouă hală care se construiește în prezent pe terenul Zonei Libere le va îmbunătăți mult condițiile de lucru
Sucursala brăileană a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are în judeţ 427 staţii de irigat, cu denumiri, capacităţi şi funcţiuni diferite - de pompare, alimentare, repompare, punere sub presiune, de bază şi secundare etc -, toate acestea asigurând apa de irigat până la 80 kilometri distanţă, prin intermediul a 1.200 km de canale de irigat. Pe parcursul anului 2024, au fost irigate 300.000 hectare contractate cu diverşi utilizatori din judeţul Brăila, la care se adaugă apa pompată şi spre Galaţi, Vrancea şi Ialomiţa. Înmulţind cu două-trei, sau chiar mai multe udări repetate din cauza secetei, pe aceleaşi suprafeţe, s-a ajuns la un adevărat fluviu de apă distribuită gratuit, fermierilor și Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI).
Puţini ştiu că, în proporţie covârşitoare, alimentarea cu apă a staţiilor şi canalelor de irigat este condiţionată de funcţionarea staţiilor montate pe nave plutitoare. Concret, sunt 12 locaţii, dintre care care șapte pe Dunăre şi patru pe Siret, unde sunt asemenea staţii care au de la trei până la zece agregate, fiecare cu un debit între 2,5 şi 3,5 mc/secundă, pentru preluarea apei din cele două cursuri de apă şi trimiterea acesteia către staţiile de pompare. Simultan, staţiile plutitoare pot asigura pomparea a 327 metri cubi de apă pe secundă, dublu cât debitul Siretului. Se poate spune, așadar, că aceste stații reprezintă ”inima” sistemului de irigații administrat de ANIF în județul Brăila. Iar perla coroanei în materie de asigurare cu apă este faimoasa IM Gheorghiu, de la Stăncuţa, care, cu zece staţii, fiecare cu câte șase agregate, alimentează SRPA 1 – Spiru Haret, una dintre cele mai mari staţii de irigat din ţară, care asigură în județul nostru apa necesară pentru 200.000 hectare.
Condiţii speciale de amplasare şi funcţionare
Aceste staţii, neavând contact cu uscatul, sunt fixate/ancorate pe apă în bazine sau nișe, aflate în afara albiilor propriu-zise ale Dunării sau Siretului. În aceste nișe, apa este relativ liniştită, fapt ce micşorează mult volumul de aluviuni şi nisip absorbit inerent de către pompe. Aspect important mai ales pe imprevizibilul şi năbădăiosul Siret, unde sunt inerente problememele ce duc la uzura pompelor şi conductelor, din cauza afluxului mare de nisip, pământ, resturi vegetale aduse din amonte. Se adaugă la toate acestea intemperiile, gerul, construcţia exclusiv din metal şi mediul acvatic, care îmbătrânesc prematur, fizic şi moral aceste staţii.
“Sunt construite cu circa 50 de ani în urmă şi periodic trebuie să le reparăm. Le includem inclusiv în programe de modernizare, utilizând cele mai noi tehnologii, materiale şi dotări”, ne-a declarat Vasile Turcitu, director ANIF Brăila.
Pe Dunăre, problemele sunt cauzate de creșterea ciclică a nivelului, uneori chiar și cu 6 metri, dar și de sloiurile de gheață din iernile geroase, fenomen care, ce-i drept, n-a mai apărut în ultimii ani. Inclusiv faptul că șenalul navigabil nu a mai fost dragat corespunzător de foarte mulți ani, provoacă probleme prin volumul mare de aluviuni care intră inclusiv în nișele unde sunt poziționate stațiile plutitoare.
”În nişa de la IM Gheorghiu, în timpul viiturilor au fost situații când apa a crescut de la minimul necesar, de 1,4 metri, la 6 metri. Însă, datorită unor racorduri elastice, între uriaşele conducte cu diametrul de 1.200-2.000 mm, acestea preiau şocurile ce pot dezechilibra navele. Au fost ani când navele au fost deteriorate de sloiurile foarte groase. Totodată, întrucât şenalul navigabil al Dunării nu a mai fost drenat de zeci de ani, aluviunile acumulate în nişă au impus dragarea acesteia, cu mari probleme, deoarece nu se mai găsesc drăgi refulante. Era bine să fi avut în dotare inclusiv excepţionalul utilaj Pelican B 580, fabricat la Promex Brăila...”, ne-a precizat ing. Nicolae Durbacă, director adjunct UA Brăila Sud, din cadrul ANIF.
Reparații complexe și modernizare cu meseriași locali
Din fericire pentru ANIF Brăila, există inclusiv pe plan local posibilitatea întreținerii sau chiar modernizări navelor pe care sunt montate stațiile plutitoare. Astfel, în ultimii trei ani, cinci nave au fost reparate ireproşabil la TENO NAV Brăila, firmă specializată în construcții și reparații navale. Înfiinţată în anii 1990-1991, această firmă are acum circa 80 de angajaţi, cu vârste între 40 şi 70 de ani, toți provenind de la fostele mari întreprinderi ale Brăilei - Promex, Laminorul, şantiere navale etc. În anul 2024, societatea a primit Premiul şi Diploma de Excelenţă la LEADER SHIP GAL EXCELENCE de la Brăila.
“Avem un colectiv de muncă eterogen, cu oameni de vârste, meserii şi caractere diferite. De aceea, insistăm şi ne dorim să fim cât mai uniţi, să înveţe fiecare din experienţa celuilalt, indiferent de vârstă, în avantajul tuturor şi al creşterii prestigiului firmei. Suntem pe drumul cel bun, oamenilor le asigurăm salarii motivante şi tichete de masă, ne sfătuim în orice probleme, socializăm şi, ca într-o familie, ne bucurăm sau ne întristăm, funcţie de situaţiile prin care trecem. Am avut persoane care, plecate după nu ştiu ce avantaje iluzorii de “mai bine”, au revenit la Tehno Nav. Important este şi faptul că avem acoperită o gamă foarte largă de meserii: sudori, lăcătuşi, tubulatori, electricieni, tinichigii, sablatori, frezori- rabotori, tâmplari, vopsitori şi zidari”, ne-a declarat tânăra, ambiţioasa şi sufletista Natalia Anghel, administrator al societăţii.
Se remarcă în cadrul firmei echipa celor 12 sudori electrici şi autogen condusă de Adrian Puia, ei asigurând prin sute de metri de sudură etanşeitatea perfectă a navei. Vechi în meseria de maximă responsabilitate este şi macaragiul Gigel Ene, care a lucrat la NAVROM. De partea electrică răspunde ing. Ion Ştefan şi echipa sa. Rabotorul Gligore Dicianu şi lăcătuşul Laurenţiu Coman sunt în top, Sava Ivan, la 49 de ani ai săi, este de mare folos cu echipa sa de sablatori şi vopsitori, iar Ştefan Sterpu, în vârstă de 70 de ani, este neîntrecut ca strungar. Ing. Mircea Başno coordonează toate lucrările pe navă. ”Mereu trecem prin furcile caudine ale CTC şi exigenţele/normele impuse de Registrul Naval Român. Închei, mulţumind tuturor meseriaşilor noştri, pentru tot ceea ce fac pentru firmă în beneficiul lor şi al firmei!”, ne-a mai spus Natalia Anghel.
Fondatorul firmei Tehno-Nav a fost regretatul inginer şi om de afaceri Grigore Potec. Fiul său, Alexandru Claudiu Potec, fermier ecologist şi acum director al firmei, are destinul legat tot de apă, iar Camelia Potec a îndrăgit înotul, fiind campioana noastră olimpică la acest sport şi preşedinta Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern. Se poate spune așadar că familia Potec se află sub semnul... apei.
Muncă în condiții extreme
Pe şantier, în frig şi sub cerul liber. În astfel de condiţii lucrează meseriașii TEHNO NAV la reconstrucţia de la “zero” a unei navei plutitoare care, cât de curând, se va alătura celor de la IM Gheorghiu. Intrăm preţ de câteva minute în containerul pe post de organizare de şantier, iar pe navă apucăm să mai vedem ultima porţiune veche, de metal, prin care rugina a lăsat urme adânci. Până la final, totul se va înlocui cu tablă navală de 6 -7 mm.
În pauza de prânz, meșterii care se încălzeau glumind, lângă un butoi cu focul aprins din lemne, au acceptat o fotografie de grup. Apoi am primit permisiunea să pătrundem în colosul de metal: 52 tone greutate, lung de 12 metri, lat de 10 şi înalt de 8 metri, având la bord 6 pompe Aversa, fiecare, cu un debit de 2,5 – 3 mc/secundă.
În procesul de modernizare, a fost necesară a ajustare a unor cote/elemente de construcţie, deoarece după umplerea cu apă a conductelor foarte mari de 900 mm s-ar fi creat un dezechilibru ce putea duce la răsturnarea navei. Ea este acum în parametri, iar în interior te miri în ce condiţii dificile s-a lucrat, privind spaţiile foarte înguste; dar totul s-a montat, sudat la milimetru. Spaţiu îngust a fost la andocarea navei, în bazinul de armare; pentru sudat fundul navei, după fixarea ei pe cavalete- iar brâul de acostament poate rezista acum la şocuri puternice.
Pentru constructorii navaliști (merită să fie numiţi aşa) meritul de a readuce în standarde, prin lucrări de calitate, o astfel de navă este cu atât mai mare cu cât condițiile de lucru au fost și continuă să fie foarte dificile. Astă vară, au avut de îndurat metalul încins de soare, acum, în sezonul rece, trebuie să facă față temperaturilor geroase.
Vestea bună este că în curând condițiile de lucru la Tehno Nav se vor schimba substanțial. Firma are în lucru, aproape finalizată, pe terenul Zonei Libere, o hală metalică cu o suprafaţă generoasă. Unde vor fi aduse diverse maşini unelte, iar pentru meseriaşi se vor crea condiţii civilizate de muncă, instalaţii sanitare etc. De asemenea, sunt dotări care să permită socializarea, inclusiv cu familiile, între cei care duc faima firmei unde lucrează.
Ce înseamnă o navă modernizată
Revenind la stația plutitoare, eforturile depuse pentru reabilitarea și modernizarea unei astfel de nave își arată roadele, deja fiind vizibile condițiile foarte bune pe care le vor avea electromecanicii ANIF care vor lucra aici, odată ce nava va reintra în uz. Aceștia vor scăpa de frigul sau căldura suportate pe vechile stații realizate exclusiv din metal. După modernizare, condiţiile de muncă şi confortul cabinelor nu diferă cu nimic de cel al unei garsoniere: dormitor cu două paturi şi un birou, iluminat plăcut; calorifere; aer condiţionat; bucătărie cu frigide și chiuvetă din inox; grup sanitar; instalaţie de filtrare şi dedurizare a apei. Nava este parchetată la interior, izolată fonic şi termic; dispune de bazine noi, din inox, pentru apa menajeră, patru baterii noi de purificare a apei, flotoare interioare şi exterioare. Deci, tot să te angajezi la ANIF pe o navă plutitoare pentru irigat...
