ANAF a început în noiembrie verificarea a încă 30 de persoane fizice din grupul selectat de 336 de contribuabili cu averi mari, de peste 20 milioane de euro, după ce a finalizat verificarea pentru primele 10 persoane, care au avut venituri nedeclarate de circa 87 milioane de lei.
ANAF a început în noiembrie verificarea a încă 30 de persoane fizice din grupul selectat de 336 de contribuabili cu averi mari, de peste 20 milioane de euro, după ce a finalizat verificarea pentru primele 10 persoane, care au avut venituri nedeclarate de circa 87 milioane de lei.
"Rezultatele obţinute pentru primele zece persoane cu averi mari verificate au creat premisele ca în noiembrie 2015 să declanşăm 30 de verificări noi pe segmentul persaonelor fizice cu averi mari prin metode indirecte. (...) Acest tip de verificare nu este convenabil pentru persoanele care deţin sume sau bunuri de patrimoniu nejustificate de venituri, însă contribuabilii corecţi nu au nicio problemă cu metodele indirecte de verificare. Un contribuabil care îşi plăteşte corect impozitele şi taxele se aşteaptă ca ANAF să-l întrebe pe unul de alături care nu-şi plăteşte taxele cum explică bunurile patrimoniale pe care le deţine", a declarat miercuri Eugen Şerban, directorul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, într-o conferinţă PwC pe tema conformării voluntare.
Fiscul a anunţat în a doua jumătate a lunii noiembrie că a finalizat verificările fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul persoanelor fizice cu averi mari (PFAM), format din 336 persoane, asupra cărora se fac analize şi verificări privind riscurile fiscale şi se aplică programe de conformare.
Acestea au realizat în anul 2011 venituri nedeclarate de 86,9 milioane lei, pentru care trebuie să plătească un impozit de circa 14 milioane lei.
Din suma totală, veniturile nedeclarate cu sursă neidentificată au reprezentat 23,77 milioane lei, pentru care persoanele fizice datorează un impozit pe venit suplimentar de 3,8 milioane lei şi penalităţi de întârziere şi dobânzi de 2,44 milioane lei.
Şerban a precizat că ANAF a înaintat instanţei dosare de urmărire penală în cazul a trei din cele 10 persoane, care au înregistrat venituri din surse nedeclarate, acestea fiind oameni de afaceri din imobiliare, construcţii, dar şi investitori.
Veniturile cu sursă identificată au totalizat 63,17 milioane lei. Pentru acestea, cei verificaţi trebuie să achite 10,1 milioane lei impozit pe venit suplimentar, iar dobânzile şi penalităţile de întârziere sunt în curs de calculare.
Persoanele respective au justificat achiziţiile de imobile în numerar şi faptul că au creditat anumite firme prin dividende şi salarii ridicate în numerar, bani şi cadouri de la botezul copiilor şi onomastici, care au avut loc chiar şi în urmă cu 15 ani, sume acumulate în numerar şi ţinute acasă, dar şi prin contracte de împrumut de la alte persoane fizice, care prezentau "elemente de inautenticitate".
"Pentru banii de la botez, dincolo de îndepărtarea în timp ca perioadă şi de faptul că ridicau semne de întrebare, când am cerut informaţii suplimentare referitoare la persoanele care au contribuit, au fost retrase aceste susţineri. Afirmaţiile trebuie dovedite, după cum spune şi Codul de procedura fiscală, contribuabilul are astfel sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale", a afirmat Şerban.
ANAF a anunţat în august că a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferenţa între veniturile estimate şi cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei.
Pentru aceste verificări, Fiscul a înfiinţat opt servicii distincte în structura direcţiei de verificări fiscale de la nivel central - Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Galaţi, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, cărora le-a alocat 100 de posturi, şi a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă - verificarea fiscală prealabilă documentară, perioada analizată fiind 2011-2013.
Peste 100 de persoane fizice dintre acestea au de justificat sume cuprinse între 1 milion de lei şi 5 milioane lei, aproape 50 de persoane au fost găsite cu diferenţe nedeclarate de 5-10 milioane lei, iar 35 de persoane cu 10-20 milioane lei.
Astfel, 118 persoane fizice au fost depistate cu averi nejustificate între 1 şi 5 milioane lei, 48 de persoane cu 5-10 milioane lei, 35 persoane fizice cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei, potrivit situaţiei pe intervale de risc fiscal transmise de ANAF pentru primele 313 persoane selectate pentru verificări fiscale prealabile documentare (VFPD), rezultată în urma analizelor de risc efectuate în luna mai.
Aceste persoane trebuie să aducă justificări pentru diferenţa între alocările de fonduri precum cheltuieli, constituiri de depozite sau investiţii dintr-o perioadă, din care au fost scăzute eventualele surse neimpozabile, şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă.
Încă 40 de persoane au fost identificate cu sume de justificat între 500.000 lei şi 1 milion lei, 45 de persoane cu sume intre 100.000 lei şi 500.000 lei, iar 9 contribuabili au fost găsiţi cu diferenţe între 50.000 lei şi 100.000 lei.
Verificările fiscale prealabile documentare au fost declanşate în anul 2013. Anul trecut, Fiscul a iniţiat verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
Şerban a subliniat că prevenirea este preferabilă combaterii efectelor neconformării, iar Fiscul se aşteaptă de la o astfel de abordare şi din partea controbuabililor, care ar trebui să-şi cunoască situaţia fiscală şi să se conformeze voluntar pentru plata impozitelor şi taxelor, să evite să intre în "colimatorul Fiscului".
"Controlul fiscal poate fi evitat prin conformarea voluntară, iar majoritatea contribuabililor doresc să se conformeze şi înţeleg că sistemul fiscal există în interesul tuturor. Ne aşteptăm să se îmbunătăţească cultura conformării voluntare, nu neapărat de mâine ca toţi contribuabilii să vină şi să-şi plătească taxele în mod voluntar, dar pe parcurs să se îmbunătăţească acest comportament", a mai spus directorul ANAF.
El s-a referit şi la riscul banilor ţinuţi în numerar, care provin de cele mai multe ori din surse ilegale şi nu pot fi justificaţi în mod credibil.
La rândul său, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România, consideră că este momentul potrivit pentru contribuabili să-şi facă curăţenie în situaţia fiscală, să afle ce mai au de plătit să să achite. Ea apreciază că cei care au restanţe la Fisc nu au făcut-o din reavoinţă, ci din neînţelegerea legii suficient de bine.
"Toţi trebuie să ne clarificăm situaţia fiscală, pentru că ne aşteptăm ca anul viitor să se intensifice controalele persoanelor fizice, este ceva normal, Fiscul intră într-un proces de normalitate", a spus Mitroi.
Ea a punctat că este nevoie de o legislaţie specială pentru conformarea voluntară a contribuabililor care vor să-şi declare veniturile din urmă, pentru a fi asiguraţi că nu vor fi pornite controale împotriva lor şi nu vor fi sancţionaţi.
