Deşi exerciţiul financiar european 2014 - 2020 a luat startul, Brăila încă mai bâjbâie la capitolul axe ce pot aduce fonduri nerambursabile în judeţ. De fapt, majoritatea surselor contactate de noi susţin că nu există instrumente reale prin care să se acceseze sutele de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Două ar fi motivele principale care continuă să ţină în loc procesul de absorbţie a fondurilor nerambursabile: 1. inexistenţa unor Grupuri Locale de Acţiune (GAL-uri) viabile, care să funcţioneze ca la carte şi să aibă acoperire pe toate programele. 2. administraţiile locale, în speţă acelea din mediul rural, nu au angajaţi care să ştie să scrie proiecte, iar dacă-şi angajează consultanţi, aceştia nu se pliază pe realităţile comunităţii, scriu cât să câştige, după care se prevalează de faptul că nu pot fi responsabilizaţi pentru eşecul proiectului.
Pe bună dreptate, mai zilele trecute, Viorel Mortu, preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Brăila, susţinea că la nivel de Brăila nu există GAL-uri funcţionale, eligibile, care să acceadă la banii europeni ce vin fie prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 (unul dintre cele mai mari ca finanţare: 8,25 miliarde euro la nivel naţional, din care 4,8 miliarde de euro se estimează a fi utilizaţi în mediul urban), fie prin DLRC- Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii, care finanţează infrastructura socială (locuinţe), infrastructura economică şi de afaceri (economie socială de inserţie), infrastructură medicală şi socială (sănătate şi servicii sociale), educaţie, investiţii de amenajări ale spaţiului urban degradat al comunităţii defavorizate, clădiri, străzi, zone verzi, utilităţi publice.
Oameni politici şi şefi de administraţii, în fruntea GAL-urilor
Cum GAL-urile ar trebui să fie nişte "bureţi" de fonduri europene, prin acestea urmând să treacă mare parte din banii nerambursabili de la Uniune, s-a găsit imediat o voce care să-l contrazică pe Viorel Mortu, preşedintele interimar al CJ.
"Încă din anul 2013 am iniţiat constituirea a două GAL-uri, văzute ca un parteneriat public - privat, care acoperă un număr de zece comune ale judeţului Brăila şi anume: G.A.L. Câmpia Brăilei (comunele Viziru, Unirea, Zăvoaia, Bordei Verde) şi G.A.L. Terasa Brăilei (Cazasu, Traian, Tudor Vladimirescu, Romanu, Movila Miresii, Gemenele). Cele două G.A.L-uri au fost constituite şi înregistrate ca ONG-uri şi au în componenţa lor atât administraţiile publice locale, cât şi reprezentanţi ai mediului privat şi ai societăţii civile", a declarat Cozmin Răzmeriţă, preşedinte al celor două GAL-uri şi consilier judeţean UNPR.
Potrivit ghidurilor Uniunii, 51% din GAL trebuie să fie societate civilă, comunitate şi mediu privat neangajat politic sau implicat în procesul administrativ. Din start, GAL-urile lui Răzmeriţă nu sunt eligibile sau pot aplica în cadru restrâns, pe PNDR 2014 - 2020 (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală), singurul program pe care au şi intrat, de altfel, potrivit declaraţiei acestuia, în consultare publică pentru elaborarea strategiei.
"Aplicăm pe rural, prin Ministerul Agriculturii, este foarte greu pe altceva!"
"Sunt conştient că ne este necesară experienţa în accesarea fondurilor de către alte ţări membre UE. (...) Odată cu elaborarea strategiilor celor două G.A.L.-uri se vor asigura premisele pentru finanţarea administraţiilor publice, pentru mediu privat şi societatea civilă", a mai spus Răzmeriţă. În LEADER, pe site-ul Ministerului Agriculturii, tot pe PNDR, mai sunt încă două GAL-uri înregistrate la nivel de Brăila.
În ambele sunt date de contact ale primăriilor din localităţile în care acestea au fost înfiinţate, respectiv Chiscani şi Făurei, iar preşedinţi sunt chiar primarii din aceste localităţi, potrivit site-ului Ministerului Agriculturii. În Asociaţia Grupul Local de Acţiune "Câmpia de Vest a Brăilei" intră comunele Cireşu, Galbenu, Gradiştea, Jirlău, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Şuţeşti, Ulmu, Vişani şi oraşul Făurei, al cărui primar, Ionel Voinea, este şi preşedinte al GAL-ului. Din partea organizaţiei ne-a vorbit însă Cătălin Roşca, care s-a prezentat ca manager al GAL-ului respectiv.
"Noi aplicăm pe PNDR, este foarte greu să aplicăm pe altceva, nici nu ştiu dacă putem. Până acum am aplicat pe strategiile locale şi aşteptăm răspunsurile, nu s-a semnat niciun contract de finanţare. Pe POR? Nu, nu cred că putem aplica, nici pentru oraşul Făurei, doar pe PNDR, pe rural. Deci, aplicăm pe rural, prin Ministerul Agriculturii, este foarte greu pe altceva!", ne-a declarat Cătălin Roşca.
Linii de finanţare accesibile numai prin GAL-uri. Care GAL-uri?
"Care GAL-uri? La nivel de municipiu? Eu nu ştiu de existenţa vreunui GAL eligibil. Există un GAL mai vechi, pe FLAG, dar care poate aplica doar pe POP, pe pescuit. Despre alte GAL-uri...Nu ştiu să existe unele eligibile. Trebuie să aplicăm pe DLRC, pentru zona socială şi n-avem GAL. Trebuie repede făcut un GAL prin care să se poată accesa aceste fonduri, un GAL cu 51% participare din partea societăţii civile şi 49% autorităţi, altfel nu este eligibil, iar între ONG-urile care sunt parte din GAL trebuie să intre şi romi", ne-a declarat Iuliana Neagu, director executiv al Direcţiei de Strategii, Proiecte, Programe de Dezvoltare, Relaţii Internaţionale (DSPPDRI) din cadrul Primăriei Brăila.
La nivel de judeţ situaţia este similară, în sensul că abia dacă se ştie de existenţa acestor instrumente prin care pot fi aduşi banii în comunităţi pentru domenii primordiale, gen Învăţământ, Sănătate, Social, Afaceri.
"Acum am aflat că, într-adevăr, la nivel de judeţ ar fi vreo patru GAL-uri, între care şi unul care ar ţine de Ialomiţa. Nu se ştia de ele şi nici că ar fi eligibile. Numai că acestea din judeţ pot aplica doar pe rural, pe DLRC-uri (proiectele sociale)...Mai trebuie lucrat. Problema e că nu pot accesa proiecte pentru întreaga comunitate şi pe toate axele dacă n-au prins aceste aspecte în strategii, dacă n-au trecut de consultările publice şi nici nu vor trece de evaluare. Fără GAL-uri eligibile nu se pot atrage fondurile, nu se pot implementa proiectele. Acum, să ne gândim să înfiinţăm un GAL e cam târziu, până instruieşti oamenii, până scrii, până aplici...Cam dificil", ne-a declarat Luminiţa Mihailov, director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud - Est (ADRSE).
Primăriile sunt depăşite de situaţie
La nivelul judeţului, în exerciţiul financiar trecut, 2007 - 2013 au fost câteva comune, dar şi oraşe mici care au adus bani în comunităţi aplicând pe PNDR. La Viziru s-a construit un Centru Social Multifuncţional, la Valea Cânepii, la fel...Asta, însă, fără aceste GAL-uri, ci cu ajutorul unor consultanţi externi.
De multe ori, fiindcă acei consultanţi nu corelau realitatea cu indicatorii menţionaţi în cererile de finanţare (de exemplu: Angajăm 500 de oameni şi-i menţinem cinci ani la serviciu/ Aducem 50.000 de turişti într-un an...), interesul lor fiind acela de a lua faţa Autorităţii de Management (AM) şi de a câştiga rapid, nu o dată, proiectele au eşuat. Să ne amintim despre proiecte care s-au dovedit a fi nesustenabile, ca acela de la Kilometrul 10 (reabilitare locuinţe), brutăria de la Gradiştea...Proiecte ce n-au putut fi menţinute pentru că aceia care le-au scris n-au prevăzut condiţii realiste de sustenabilitate.
Cât despre stufosul POR 2014 - 2020, care include 12 axe, dublu faţă de strămoşul său POR 2007 - 2013, este greu de spus câte dintre administraţiile locale vor avea curaj să mai aplice ori bani să plătească suficient de bine nişte funcţionari care să le scrie proiectele.
"Nici pe POR 2014 - 2020 nu se mai poate face mare lucru, fiindcă GAL-ul trebuie să fie o structură asociativă care aplică pe nevoile comunităţii, identificate prin analize SWOT, or dacă din GAL-uri fac parte angajaţii Primăriei în majoritate...Ei pot implementa, dar nu ştiu dacă au capacitatea să şi scrie proiecte. Acum, consultanţa este eligibilă, numai că, nefiind responsabilizaţi, consultanţii scriu astfel încât să câştige, îşi iau banii şi nu se mai interesează dacă proiectul poate fi sau nu implementat în mod real", a adăugat Luminiţa Mihailov, director ADRSE. Vom reveni.
