Vreme de douăzeci de ani, Securitatea a ştiut clipă de clipă pe cine iubesc, pe cine urăsc, cu cine şi unde se întâlnesc, dar mai ales ce scriu scriitorii germani din Banat, reuniţi iniţial sub denumirea de Aktionsgruppe Banat. Urmărirea lor a continuat şi după ce Securitatea le-a dat voie să plece din ţară, începând cu 1985. Ba a devenit chiar mai agresivă, pe măsura virulenţei cu care aceştia devoalau în presa occidentală atmosfera de teroare instaurată în România.
În planurile de măsuri ale Securităţii, atenţia cea mai mare era îndreptată asupra Hertei Müller, o scriitoare care câştigase, chiar înainte de plecarea din România, câteva premii literare în străinătate pentru cartea sa "Depresiuni", carte care a stat patru ani în sertarele cenzurii şi a fost apoi publicată integral în Germania.
Într-un film documentar, recent lansat la Berlin şi la Bucureşti, finanţat de guvernul german şi intitulat "An den Rand geschrieben" ("Scriitori germani, originari din România, în vizorul Securităţii"), laureata Nobel arată că una dintre măsurile Securităţii împotriva sa a fost aceea de a lansa zvonul că s-a prostituat cu studenţi arabi.
