În România ar putea să apară încă o Lege a insolvenţei, cea a persoanelor fizice. Depus încă din 2009 la Senat, proiectul de lege ar fi trebuit să aducă România în rândul ţărilor civillizate şi să introducă un nou concept pe piaţa economică românească: falimentul personal. Un an mai târziu, respectiv mai 2010, senatorii din opoziţie au aprobat acest proiect, dar s-a blocat în Camera Deputaţilor, iar de 4 ani, falimentul personal este la mâna puterii. Deputatul PNL Vasile Varga şi alţi colegi de-ai săi din Comisia Juridică vor să schimbe acest lucru şi atrag atenţia că dintre fostele state comuniste din regiune, doar România şi Bulgaria nu au legiferată insolvenţa persoanelor fizice. "Acest tip de insolvenţă reprezintă o procedură supravegheată judiciar, pentru restructurarea situaţiei financiare a unui debitor, care se aplică în multe state europene cu democraţii mai vechi, precum Marea Britanie, Franţa, sau Germania, dar şi în state din fostul bloc comunist. Prin adoptarea acestei propuneri se creează condiţiile ca acei cetăţeni care sunt în situaţia falimentului personal să-şi poată plăti datoriile prin propriul lor efort, nu prin pomană", a explicat Varga într-un comunicat de presă trimis cotidianului "Obiectiv". Mai exact, un debitor care are de plată la bancă o rată pe care nu şi-o mai poate permite (scăderea veniturilor, şomaj, boală, creşterea ratei) poate intra într-un plan de reorganizare în care să plătească o anumită sumă lunară timp de 3 ani sau, dacă nu are venituri suficiente, să intre în faliment.
În cazul unui faliment, clientul îşi pierde casa şi alte proprietăţi dispensabile. Asta se întâmplă şi acum în cazul executării silite, cu diferenţa că prin Legea falimentului personal acesta îşi va pierde locuinţa, dar nu va mai fi urmărit pentru diferenţa de credit şi dacă e în pericol, poate să stea în locuinţă pentru o vreme. "România trebuie să-şi asume ceea ce şi-a asumat întreaga Europă: declararea falimentului persoanelor fizice care au credite la bănci. La noi, asistăm, de fapt, la o discriminare, şi anume persoanele fizice nu au aceleaşi drepturi ca şi companiile", a mai adăugat deputatul liberal.
Acesta consideră că o astfel de reglementare nu ar trebui să aibă culoare politică şi îi îndeamnă pe ceilaţi colegi din Parlament să facă front comun pentru adoptarea acestei legi.
