* este vorba, mai exact, despre o cantitate importantă de doze care au expirat în stocul DSP Brăila din cauza interesului scăzut al populației pentru imunizare * de la începutul campaniei de vaccinare, DSP Brăila a recepționat, până la data de 13 februarie a.c., 208.238 de doze de ser anti-Covid * la nivel național, CNCAV a declarat, recent, aproape un milion de doze expirate de vaccin, fiind vorba însă doar despre seruri de la AstraZeneca * din păcate însă, nimeni nu spune public și ce costuri implică distrugerea lor, la fel cum nimeni nu vorbește, oficial, nici despre prețurile de achiziție ale vaccinurilor, nici în România, nici în alte țări europene * miza acestor achiziții este una uriașă și, în mod cert, și avantajele semnatarilor contractelor este direct proporțională
Peste 2.000 de doze de vaccin anti-Covid-19, din stocul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brăila, au expirat. Pentru că nu au fost administrate la timp, din cauza interesului scăzut al populației pentru vaccinare, acestea au fost eliminate din circuitul de inoculare și neutralizate de către societăți autorizate. Potrivit conducerii DSP Brăila este vorba, mai exact, despre 2001 de doze, majoritatea fiind produse de Pfizer, respectiv 1.956 de flacoane, în timp ce restul dozelor expirate, adică 45, sunt de la Johnson & Johnson. ”Da, avem și la Brăila vaccinuri anti-Covid-19 expirate, pentru că nu au fost administrate la timp. Până acum, avem în total, 2001 de doze (...) Îndepărtarea acestor vaccinuri expirate se face prin preluarea de către DSP Brăila și predarea către o firmă autorizată pentru neutralizare. Este o procedură comunicată prin CNCAV, care ne-a transmis toate instrucțiunile în acest sens”, a declarat directorul DSP Brăila, Gabriel Ciochină.
De la începutul campaniei de vaccinare, DSP Brăila a recepționat, în total, de la Ministerul Sănătății, 208.238 de doze de ser anti-Covid, cele mai multe fiind de la compania Pfizer, respectiv 154.303 doze, alte 43.365 de doze de la Johnson & Johnson, 8.770 de la AstraZeneca, 1.750 de doze de la Moderna și 50 de vaccinuri destinate grupei de vârstă pediatrică, produse tot de Pfizer, potrivit informațiilor puse la dispoziție de către conducerea DSP Brăila.
În ceea ce privește ritmul de vaccinare, până la acest moment, în județul Brăila, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Brăila, au fost inoculate 166.869 de persoane, dintre care 98.948 de persoane au schema completă și alte 24.111 au și doza booster, iar aproape 500 de persoane au primit și doza a doua, de la Johnson. În altă ordine de idei, adresabilitatea la vaccinare în Brăila este una extrem de scăzută, dovadă că, recent, s-a decis ca două centre să își înceteze activitatea pentru care au fost avizate, acestea primind alte destinații.
Cine suportă costul acestor pierderi?
Fără îndoială, Brăila nu este singurul județ din România unde au expirat vaccinurile anti-Covid, din cauza adresabilității mult prea mici a populației, la imunizare. Categoric, nu! De altfel, coordonatorul CNCAV, medicul Valeriu Gheorghiță chiar a precizat în presa națională, zilele acestea, că în România vor fi distruse aproape un milion de doze expirate de vaccin. Totuși, acesta a precizat că ar fi vorba doar despre vaccinuri de la AstraZeneca, nu și de la alte companii, cum este cazul și la Brăila. Un alt semn de întrebare este legat de costurile acestor pierderi, pentru că despre asta este vorba! La fel de neclar este cât va mai plăti statul român pentru distrugerea lor, la firmele autorizate? Rămâne de văzut dacă vom afla vreodată. Cert este că nici în România, nici în alte țări din Europa nu există o transparență privind prețul de achiziție al vaccinurilor. Singura informație strecurată în presă, dintr-o eroare, a apărut în Belgia în decembrie 2020. Concret, secretarul belgian de stat pentru Buget și Protecția Consumatorilor, Eva De Bleeker, a publicat din greșeală pe Twitter, un tabel cu prețul fiecărui vaccin contractat de UE și cât va cheltui în total Belgia pe ele, după cum scria publicația Politico, citând site-ul belgian HLN. Postarea a fost ștearsă la scurt timp, însă jurnaliștii au avut timp să facă un printscreen. Potrivit acestei liste de prețuri, în 2020, cel mai ieftin vaccin era cel de la AstraZeneca, care costa 1,78 de euro, iar cel mai scump era cel de la Moderna evaluat la 18 dolari. Dacă ne uităm la prețul vaccinului de la Pfizer din 2020, acesta costa 12 euro, în timp ce serul de la Johnson & Johnson, 8,50 de dolari. Firește că, între timp, prețurile au explodat la doar un an distanță, când vaccinul de la Pfizer avea deja un nou preț de vânzare, respectiv de 19,50 de dolari/doza. La cum stau lucrurile este foarte greu să estimăm corect câți bani sunt aruncați pe Apa Sâmbetei. Însă, am putea aproxima că la nivel național, numai în urma acestor vaccinuri expirate de la AstraZeneca, statul român pierde cel puțin două milioane de euro, atenție, pe lângă prețul neutralizării acestor vaccinuri expirate. Și n-am adunat și stocurile expirate de vaccinuri de la alte companii, cum este cazul la Brăila. Aici vor fi distruse 2.001 de doze expirate, fiind vorba de vaccinuri de la Pfizer și Johnson & Johnson. Dacă tragem o linie doar în ceea ce privește Brăila, aflăm că se pierd, aproximativ, 38.142 de euro doar pentru stocurile Pfizer expirate și în jur de 400 de dolari pe cele de la Johnson & Johnson . Și trebuie menționat că la cel din urmă vaccin, prețul de referință luat în calcul este cel din 2020, pentru că nu există alte informații publice. De ce? Este lesne de înțeles. Implicațiile financiare sunt uriașe, și cel mai probabil, la fel și avantajele contractelor de achiziție pentru semnatari. Altfel, de ce ar fi confidențiale prețurile vaccinurilor anti-Covid și contractele din jurul lor? De altfel, în toamna anului trecut chiar a apărut în presă un lung șir de acuzații, cu tentă DNA, între fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, acesta din urmă fiind acuzat că ar fi semnat un contract pentru 9 milioane de doze CureVac, vaccin anti-Covid care n-a fost aprobat niciodată, iar asta ar fi costat 124.858.607 euro fără TVA. În apărarea sa, Voiculescu a susținut atunci că tocmai asta era clauza contractului. Mai exact, fostul ministru al Sănătății spunea, în septembrie 2021, că România nu a plătit nimic pentru vaccinurile CureVac tocmai pentru că acestea nu au fost aprobate, dar au fost semnate formularele de comandă pentru mai multe tranșe de vaccin.
Șefa Comisiei Europene, suspectată de legături cu CEO-ul Pfizer
De-a lungul timpului, subiectul vaccinurilor a fost preluat și de europarlamentarul român Cristian Terheș. Acesta a atras atenția, în nenumărate rânduri, că există o problemă majoră în UE și că Parlamentul European critica lipsa de transparență privind achiziția de vaccinuri. Concret, acesta afirma anul trecut că: „Parlamentul European a adoptat pe data de 21 octombrie 2021 „Rezoluția referitoare la transparența UE în ceea ce privește dezvoltarea, achiziționarea și distribuirea vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care condamnă lipsa de transparență în ceea ce privește contractele cu firmele producătoare de vaccinuri și cere publicarea acestor contracte(...) Am propus mai multe amendamente și în plen pe această rezoluție care ar fi ajutat și mai mult la publicarea acestor contracte și responsabilizarea celor care le-au semnat, dar în urma unor înțelegeri subterane pentru a o proteja pe Ursula von der Leyen, au fost respinse. Toți românii au votat contra respectivelor amendamente (...)”, a scris Cristian Terheș, pe pagina sa Facebook. Potrivit sursei citate, șefa Comisiei Europene ar fi investigată pentru legături cu firma Pfizer si contractul de 1,8 miliarde de doze de vaccin pentru toate statele membre UE. Aceasta a refuzat să facă publice discuțiile private pe care le-a avut cu CEO-ul firmei Pfizer, fapt pentru care Ombudsman-ul european (n.r. - echivalentul Avocatului Poporului din România) ar fi pornit o investigație împotriva Ursulei von der Leyen.
