Gradina Zoologica din Braila a facut mari progrese in ceea ce priveste alinierea la normele europene de protectie a animalelor. Fata de cusca de nici 30 metri patrati in care erau inchisi pina acum citeva zile, ursoaica Elvira si puiul ei de sase luni, Stelica, pot alerga acum in voie pe o suprafata generoasa, de 1.000 mp. In plus, pentru a se simti cit mai aproape de mediul lor natural, li s-a amenajat o grota si un bazin, unde se pot racori in zilele toride ale verii. Perimetrul este delimitat de un gard din fier forjat pe care l-ar putea lesne escalada daca nu ar fi prevazut cu un sistem electric, cu voltaj mare si amperaj mic, ce le descurajeaza orice tentativa de evadare. Micul Stelica este foarte incintat de noua lui casa si isi exprima multumirea jucindu-se cit e ziua de lunga, catarindu-se in copaci si balacindu-se in apa racoroasa.
Nici leii nu au fost uitati: din cele zece exemplare detinute in prezent de parcul zoo brailean, patru vor avea la dispozitie o suprafata de 3.000 mp, inconjurata, de asemenea, de un gard protejat electric: un mascul de 5 ani si trei femele, cu virste cuprinse intre 1 si 6 ani. "Restul leilor vor fi preluati de doua asociatii de protectie a animalelor si eliberati in savana africana. Ii lasam sa se intoarca in mediul lor natural, fiindca aici nu le putem oferi conditiile impuse de noile reglementari", ne-a declarat George Cervis, administratorul Gradinii Zoo Braila, adaugind ca amenajarea spatiului destinat celor patru lei este in plina desfasurare si va fi gata in citeva saptamini.
Cervis promite ca, in scurt timp, vor fi reparate si aleile destinate publicului vizitator, al caror aspect cam saboteaza toate eforturile facute pina acum pentru schimbarea imaginii parcului zoo. "O sa plombam gaurile din asfalt fiindca, deocamdata, nu avem alte posibilitati financiare", ne-a spus Cervis. Banii pentru investitiile facute in amenajarea noilor spatii pentru ursi si lei provin intr-o masura foarte mica din incasarile parcului zoologic, grosul fiind asigurat de institutia sub tutela careia se afla acest obiectiv, Directia Administratiei Pietelor si Tirgurilor.
Pe linga lei si ursi, gradina zoo adaposteste doua maimute, doi ratoni, trei struti africani, doi struti emu, doua lame, doi mistreti, opt mufloni, un jaguar, patru bivoli si numeroase pasari, dintre care nu lipsesc paunii si fazanii. Hrana acestora este asigurata, in buna masura, prin sponsorizari venite de la supermarket-uri. "Billa", de exemplu, ofera parcului zoo, legume si fructe iesite din circuitul comercial. In perspectiva va urma o colaborare si cu "Metro" Galati. Conlucrarea cu marile magazine este benefica pentru ambele parti, animalele primind hrana din abundenta, iar hipermarket-urile avind posibilitatea sa scape de marfa perisabila nevinduta.
Potrivit administratorului Cervis, numarul actual al vizitatorilor este mai mic decit la inceputul verii. El isi explica aceasta situatie prin faptul ca multi braileni sint plecati in concediu. "In iunie, am avut week-end-uri cu incasari de 2.000 lei, iar in prezent vindem bilete, simbata si duminica, de 6-700 lei. Dupa ce se va termina perioada concediilor, vom avea, cu siguranta, mai multi vizitatori", a conchis administratorul George Cervis.
Nici leii nu au fost uitati: din cele zece exemplare detinute in prezent de parcul zoo brailean, patru vor avea la dispozitie o suprafata de 3.000 mp, inconjurata, de asemenea, de un gard protejat electric: un mascul de 5 ani si trei femele, cu virste cuprinse intre 1 si 6 ani. "Restul leilor vor fi preluati de doua asociatii de protectie a animalelor si eliberati in savana africana. Ii lasam sa se intoarca in mediul lor natural, fiindca aici nu le putem oferi conditiile impuse de noile reglementari", ne-a declarat George Cervis, administratorul Gradinii Zoo Braila, adaugind ca amenajarea spatiului destinat celor patru lei este in plina desfasurare si va fi gata in citeva saptamini.
Cervis promite ca, in scurt timp, vor fi reparate si aleile destinate publicului vizitator, al caror aspect cam saboteaza toate eforturile facute pina acum pentru schimbarea imaginii parcului zoo. "O sa plombam gaurile din asfalt fiindca, deocamdata, nu avem alte posibilitati financiare", ne-a spus Cervis. Banii pentru investitiile facute in amenajarea noilor spatii pentru ursi si lei provin intr-o masura foarte mica din incasarile parcului zoologic, grosul fiind asigurat de institutia sub tutela careia se afla acest obiectiv, Directia Administratiei Pietelor si Tirgurilor.
Pe linga lei si ursi, gradina zoo adaposteste doua maimute, doi ratoni, trei struti africani, doi struti emu, doua lame, doi mistreti, opt mufloni, un jaguar, patru bivoli si numeroase pasari, dintre care nu lipsesc paunii si fazanii. Hrana acestora este asigurata, in buna masura, prin sponsorizari venite de la supermarket-uri. "Billa", de exemplu, ofera parcului zoo, legume si fructe iesite din circuitul comercial. In perspectiva va urma o colaborare si cu "Metro" Galati. Conlucrarea cu marile magazine este benefica pentru ambele parti, animalele primind hrana din abundenta, iar hipermarket-urile avind posibilitatea sa scape de marfa perisabila nevinduta.
Potrivit administratorului Cervis, numarul actual al vizitatorilor este mai mic decit la inceputul verii. El isi explica aceasta situatie prin faptul ca multi braileni sint plecati in concediu. "In iunie, am avut week-end-uri cu incasari de 2.000 lei, iar in prezent vindem bilete, simbata si duminica, de 6-700 lei. Dupa ce se va termina perioada concediilor, vom avea, cu siguranta, mai multi vizitatori", a conchis administratorul George Cervis.
