Sâmbătă, 15 ianuarie, s-au împlinit 161 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu. Cu această ocazie, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Brăila a organizat, în holul Primăriei, o expoziţie de documente inedite despre familia marelui poet romantic, cu titlul "Eminescu - Luceafărul poeziei româneşti", şi un moment artistic, susţinut de elevi ai Şcolii "Mihai Eminescu" şi ai Liceului de Artă "Hariclea Darclee".
În ceea ce priveşte expoziţia de documente, după cum a explicat Ştefania Botez (consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale), ineditul a constat în faptul că informaţia vizează aspecte din viaţa celui de-al zecelea frate al lui Mihai Eminescu, şi anume Matei Eminescu, care a locuit 10 ani la Brăila.
"Noi ne-am gândit să vă prezentăm câteva documente inedite în legătură cu un membru al familiei lui Eminescu, care a trăit la Brăila. Sunt informaţii care nu au fost aşa de cunoscute, decât, poate, pentru cei avizaţi. Dar pentru publicul larg lucrurile acestea nu se ştiau. Mihai Eminescu a avut mulţi fraţi. Al zecelea frate al lui, Matei Eminescu, a trăit la Brăila. El a fost militar de carieră şi s-a stabilit pentru aproximativ zece ani în oraşul nostru. A fost căsătorit, a avut patru copii, dintre care doi au trăit (...) Tot în documentele pe care vi le prezentăm, veţi descoperi datele de stare civilă ale familiei şi ceea ce s-a dezvoltat în zonă, sub auspiciile numelui lor, pentru că mai avem un reprezentant al familei, şi anume un nepot al lui Mihai Eminescu, care, după ce s-a retras din armată, fiind tot militar de carieră, a încercat să facă o afacere şi care, din câte informaţii avem noi, nu i-a reuşit. Este vorba despre Gheorghe Eminescu. El este cel care a scris o monografie despre viaţa lui Napoleon. Acest Gheorghe Eminescu a avut o fiică, Iolanda, care şi-a făcut studiile, printre altele, şi în Brăila, la Liceul «Murgoci», şi a fost prima femeie judecător din ţară", le-a explicat Ştefania Botez elevilor prezenţi la manifestaţie.
Alături de Botez, s-a aflat şi profesorul Gheorghe Calotă, preşedintele Clubului Seniorilor din Învăţământ. Profesorul Calotă şi-a axat discursul pe un "element" definitoriu al posterităţii eminesciene, şi anume elevii. "În 1987, fiind la Brăila, un mare poet, care acum nu mai este, Ion Alexandru, îmi zicea aşa: «Domnule profesor, dacă vrei ca Eminesciana să trăiască, să o lăsaţi să fie a elevilor!». Profetic, Ion Alexandru simţea că Mihai Eminescu trăieşte şi trebuie să trăiască atât timp cât va fi al elevilor. Că sunteţi aici nu poate fi decât ceva frumos şi o dovadă că profeţia lui Ion Alexandru se adevereşte", a explicat Gheorghe Calotă.
