UE a ignorat modul în care fostele ţări comuniste abordează moştenirea totalitaristă, în condiţiile în care foşti ofiţeri din poliţia secretă ocupă funcţii importante, a declarat laureata premiului Nobel pentru literatură Herta Muller, citată de EUobserver.
Muller, de origine română, şi-a axat majoritatea romanelor şi eseurilor pe viaţa din timpul dictaturii, sub constanta intimidare a Securităţii. În cel mai recent roman al său,"Atemschaukel" (Leagănul Respiraţiei), pentru care a obţinut premiul Nobel anul trecut, scriitoarea descrie deportările în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, aşa cum le-au trăit părinţii ei.
Aflată marţi la Bruxelles, pentru a-şi promova cartea, Muller s-a concentrat pe prezent, exprimându-şi nemulţumirea pentru că UE nu a exercitat presiuni asupra noilor state membre pentru a se ocupa de trecutul lor comunist. "Cred că UE a acţionat destul de naiv prin includerea acestor ţări atât de repede şi nu a putut prevedea cu ce fel de bariere şirete şi obstrucţioniste se vor confrunta", a spus ea. "Ştiu că, în România, numeroase persoane care au lucrat pentru Securitate sunt acum în poziţii înalte, iar acest lucru nu are, practic, nicio consecinţă. Nu este important pentru societate", a precizat ea.
Un exemplu pentru cât de puţin a funcţionat lustraţia în România este cazul lui Radu Tinu, fostul adjunct al şefului Securităţii din Timiş, care a recunoscut că i-a pus microfoane în apartament, consideră Muller.
Tinu, în prezent director la o filială din România a unei companii austriece de asigurare, a declarat anul trecut că Mueller suferea de o boală mintală şi îşi exagerează poveştile şi că spus în glumă că Securitatea merita premiul Nobel. "Acest lucru m-a iritat mult. Nu că el există, ci că deţine această funcţie, că cea mai mare companie de asigurări din Austria - Staedtische Versicherung - angajează astfel de oameni. Şi că cineva ca el are o astfel de poziţie în România, încât se poate exprima în toate ziarele. Acest lucru nu ar fi fost posibil în Germania", a subliniat ea.
