România are evidente probleme privitoare la modul în care sunt selectate investiţiile, neexistând criterii obiective şi transparente de evaluare, o competiţie deschisă de proiecte şi o lipsă de interes pentru încurajarea proiectelor integrate. La nivel strategic, nu a existat o viziune clară asupra nevoilor şi de infrastructură până la Master Planul General de Transport (MPGT) - aprobat de Guvernul Ponta în februarie 2015, strategie ce a rămas la acest stadiu, deoarece fiecare nou ministru de resort a propus o viziune proprie despre dezvoltarea infrastructurii, fără a se raporta şi la măsurile adoptate anterior. Astfel, s-a procedat la utilizarea de „fonduri scumpe” de la bugetul de stat, în condiţiile în care ar fi avut acces la finanţările nerambursabile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. „Incapacitatea administrativă de a gândi şi pune în practică proiecte de infrastructură, atat la nivel central, cât şi local, precum şi lipsa voinţei politice şi teama asumării eşecului unei liste de proiecte prioritare pe termen mediu şi lung, au făcut ca România să fie astăzi atât de deficitară la capitolul infrastructură”, a declarat, în acest context, deputat Emilia Meiroşu, vicepreşedinte al Pro România.
Lipsa finanţării a fost în mod constant invocată de către factorii de decizie, pentru a justifica lipsa de dezvoltare a infrastructurii naţionale, având în vedere că România ar avea nevoie de fonduri consistente pentru a recupera distanţa faţă de ţările vest-europene. „Nu doar acest factor este determinant. E important să avem în vedere studiile de fezabilitate de slabă calitate, livrate în grabă, numeroase lucrări fiind blocate in faza de execuţie, precum şi etapele de proiectare şi execuţie a proiectelor de infrastructură pentru care au fost impuse termene scurte, ce au generat efectuarea unor lucrări non – calitative”, a subliniat Emilia Meiroşu.
Acestea ar fi câteva dintre motivele care generează decalaje de dezvoltare între regiuni în România, unde infrastructura deficitară, de toate tipurile, rutieră, feroviară, aeriană, contribuie masiv la imposibilitatea dezvoltării economice a localităţilor. În ţara noastră există astăzi aproximativ 700 kilometri de autostradă, dintre care jumătate inauguraţi în timpul guvernării Victor Ponta şi alţi 200 au fost începuţi în aceeaşi perioadă. Însă, de atunci guvernanţii nu au mai atras bani europeni pentru a rezolva această problemă atât de sensibilă şi des invocată de români – infrastructura.
Faptul că aceste realizări s-au produs în timpul guvernării Victor Ponta şi că avem în echipa noastră un Comisar european, Corina Creţu, ne dă certitudinea că echipa Pro România are competenţă pentru a atrage fondurile europene puse la dispoziţie, în scopul construirii reţelei de autostrăzi, atât de necesare reducerii decalajelor de dezvoltare şi asigurării unei creşteri economice sustenabile şi a unui climat sigur şi predictibil în România, atât pentru investitori, cât şi pentru angajaţi.
„Am să vă supun atenţiei doar câteva dintre măsurile stabilite de Pro România în acest sector: finalizarea autostrăzilor Sibiu – Piteşti şi Târgu Mureş - Iaşi- Ungheni, precum şi finalizarea centurii Bucureşti, atât de mult disputată în actuala guvernare, la nivel de autostradă”, a precizat deputatul Pro România.
Brăila se poate mândri astăzi cu implementarea celui mare mare proiect de infrastructură, mult dorit şi visat de cetăţeni, Podul peste Dunăre. Şi asta pentru că, în ultima sa zi de mandat, Premierul Tudose a semnat contractul pentru realizarea acestui obiectiv strategic de infrastructură, care va facilita legătura dintre provinciile istorice, din Moldova în Dobrogea şi se va constitui într-o cale de comunicare modernă, cu un trafic fluidizat între Brăila, Galaţi, Tulcea şi Constanţa.
Astfel, prin eforturile susţinute ale Premierului Tudose şi ale Comisarului european Corina Creţu, acest obiectiv de interes naţional, asupra realizării căruia ne concentrăm în mod constant, va deveni o realitate, spre mulţumirea cetăţenilor.
„Proiectele din domeniul infrastructurii, realizate sau propuse spre realizare, reprezintă o dovadă suplimentară că specialiştii Pro România, au făcut şi sunt dornici să facă şi pe viitor, alături şi pentru cetăţeni. Faptele sunt cele care ne recomandă! Podul peste Europa îl putem construi doar împreună după 26 mai, când vă aştept să fiţi alături de noi!”, a fost mesajul coordonatorului judeţean Pro România Brăila, Emilia Meiroşu.