"Procesul e politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru reformă lipseşte deocamdată în România", spune proiectul de raport, care explică, de altfel, că mecanismul de cooperare şi verificare a intrat în al treilea an de existenţă, dar va continua până când toate obiectivele de referinţă (benchmarks) vor fi îndeplinite.
Raportul critică lipsa unui consens şi lipsa unui angajament neechivoc pentru reformă al întregii clase politice, astfel încât "progresul real în interesul poporului român" nu are încă loc. "Există un risc real ca hăţişul legislativ, regulile de implementare şi practicile care rezultă din permanenta luptă dintre partide să-i facă pe cei interesaţi să piardă din vedere principalul obiectiv - acela de a ajunge la un stat de drept stabil", avertizează experţii Comisiei Europene.
"Progresele legate de calitatea sistemului judiciar şi de lupta anticorupţie vor contribui în mod pozitiv la aderarea României la zona Schengen, deoarece ridicarea controalelor la frontieră depinde de încrederea reciprocă", se mai arată în raport, fiind pentru prima dată când executivul european corelează cele două procese.
Raportul mai cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-şi mărească transparenţa şi responsabilitatea, precum şi să publice "decizii motivate".
Parlamentul, criticat pentru blocarea anchetelor de corupţie
Parlamentului, criticat pentru blocarea anchetelor de corupţie, i se cere să adopte o lege care să permită continuarea proceselor când sunt invocate excepţii de neconstituţionalitate.
Iniţial, partidele căzuseră de acord să voteze pentru, dar în final legea a căzut, iar apoi fostul premier Adrian Năstase a invocat-o într-unul din dosarele sale, acum acel dosar fiind suspendat.
"Parlamentul încă pare să ezite şi nu ia deciziile necesare pentru a sprijini eforturile executivului şi justiţiei în reformarea sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei", se arată în raport.
Raportul mai cere Parlamentului să "asigure aplicarea uniformă şi rapidă a procedurii ce permite desfăşurarea de anchete penale în cazul parlamentarilor care sunt sau au fost membri ai guvernului" şi să asigure "stabilitatea cadrului legislativ pentru lupta anticorupţie la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri".
Adoptarea celor două Coduri - penal şi civil - este un progres, dar monitorizarea impactului lor se va putea face doar după adoptarea codurilor de procedură şi a legii de implementare, care nu trebuie să modifice legea 78 ce stă la baza Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). "Legea 78 este actualul cadru legal pentru investigaţiile antcorupţie la nivel înalt şi baza de lucru pentru DNA. În pregătirea adoptării finale a codurilor va fi important să se asigure că acest cadru legal crucial nu este restricţionat", avertizează experţii CE.
"România a făcut o serie de paşi bineveniţi de la raportul Comisiei Europene din 2008 pentru a relansa procesul de reformă: a fost dat un nou avânt care s-a materializat într-o serie de paşi pozitivi. Totuşi, România încă se luptă cu moştenirea unei Constituţii uneori ambigue şi cu faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost revizuite pe deplin, ci luate din trecutul comunist", remarcă raportul Comisiei Europene.
"Noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal, scade pedepsele pentru corupţie"
Documentul mai notează că "noul Cod Penal adoptat, în mod paradoxal, scade pedepsele pentru corupţie, ceea ce e în contradicţie cu eforturile de combatere a corupţiei de până acum".
DNA este din nou apreciat ca având un parcurs pozitiv de "investigaţii non-partinice", CE respingând acuzaţiile cum că DNA ar avea o agendă politică. Renumirea lui Daniel Morar în fruntea DNA în februarie 2009 "a marcat un pas important în lupta anticorupţie", se mai arată în partea politică a raportului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este criticat cu moderaţie, fiind încurajat să coopereze mai mult cu Ministerul Public şi să-şi intensifice activitatea, contribuind la reformarea reală a sisteumului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aspru criticată pentru procedurile sale alambicate şi se trage un semnal de alarmă privind persoana care va fi numită în toamnă în fruntea acestei instituţii. Astfel, CE invită autorităţile române să aplice recomandările făcute şi spune că o să monitorizeze progresele făcute în 2010. "E nevoie de presiune continuă pentru a obţine rezultate, iar CE invită şi celelalte state membre să continue asistenţa oferită României şi să ajute la obţinerea de rezultate", se spune în raport.
