• preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat, recent, că introducerea echipamentului pe categorii profesionale este unul dintre demersurile conducerii Spitalului Judeţean Brăila în acest an • atât acesta cât şi managerul SJU, Delia Râşnoveanu, au ţinut să sublinieze că uniformele pe culori diferite vor ajuta în primul rând pacienţii să ştie cu cine stau de vorbă în cadrul instituţiei • totodată, Chiriac a afirmat că se mai încearcă şi organizarea de cursuri de comunicare la nivelul medicilor şi personalului din spital
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, Delia Râşnoveanu, şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, au afirmat, recent, că au un plan privind îmbunătăţirea comunicării dintre medici, personalul instituţiei şi pacienţi. Principalul pas, susţin aceştia, este acela de a introduce uniforme pe coduri de culori diferite, în funcţie de categorii profesionale şi zone de lucru din Spital.
“Anul acesta rezolvăm! Intenţionăm să implementăm ideea de echipament diferit pe categorii profesionale. Şi echipamente, nu neapărat diferite, dar marcate corespunzător pentru tot ceea ce înseamnă sector cu risc. Este şi o cerinţă a acreditării să se facă această diferenţă. Şi sunt sectoare care au risc mai mare, la care echipamentul trebuie să rămână acolo. Deci să nu plece din sector. Dacă iese din sector, îşi schimbă echipamentul. Vorbim de ATI, Bloc Operator, în general sectorul de Terapie Intensivă. În momentul în care pleacă din sector, lasă echipamentul şi ia unul obişnuit. Nu au voie să iasă cu acel echipament afară şi nici măcar în alte secţii”, a declarat Râşnoveanu.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să precizeze că deja la nivelul secţiei de Pediatrie s-au făcut astfel de schimbări şi au avut un impact pozitiv. Mai exact, potrivit acestuia, anul trecut s-au văruit câteva salone în culori diferite pentru copii, astfel încât atmosfera să se schimbe simţitor.
“Ideea aceasta, de culori diferite pentru halate, este foarte bună. Până la urmă, pacientul trebuie să cunoască cu cine stă de vorbă. Dacă este în halat albastru este infirmieră, în halat galben este asistentă, dacă este în halat alb este medic cu siguranţă. Şi atunci şi pacienţii ştiu cui să i se adreseze în funcţie de problemă. Vorbesc cu medicul, cu asistenta, cu infirmiera. Eu cred că este o idee excelentă. La Pediatrie, eu mi-aş dori să intervenim - pentru că sunt copii şi nu vreau să simtă foarte mult partea de spital -, am vorbit şi cu doamna manager şi e o idee excelentă. Halatele medicilor să fie imprimate cu iepuraşi, cu animăluţe, colorate. Deci implementăm astfel de idei şi în folosul pacienţilor şi mai ales al copiilor, să nu se simtă foarte rău sau speriaţi în spital”, a declarat Chiriac.
Potivit managerului spitalului, echipamentul va fi cumpărat prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice în acest an.
Planul doi: cursurile de comunicare
Mergând pe aceeaşi linie, Chiriac a mai punctat că tot pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre medici şi pacienţi, dar şi a celor dintre personalul spitalului, a solicitat conducerii SJU să demareze cursuri de comunicare cu firme specializate.
“Ne-am gândit să facem un curs de comunicare cu tot ce înseamnă angajaţii spitalului pentru a îmbunătăţi în primul rând comunicarea cu pacientul, dar şi în general, comunicarea interpersonală. Pentru că suntem, nu deficitari, ci rău în urmă, cu acest aspect. Printr-un astfel de curs încercăm să ducem lucrurile într-o zona mai bună privind comunicarea, oamenii să spună care sunt problemele şi să găsim rezolvarea lor într-un timp foarte scurt. Discutăm despre tot personalul. Chiar şi preşedintele CJ Brăila va face cursuri de comunicare. A fost o glumă, normal. Eu comunic foarte bine. Dar fac şi eu, nu e niciun fel de problemă!”, a declarat Chiriac.
La rândul său, Râşnoveanu a făcut un apel public pentru firme serioase care se ocupă cu astfel de cursuri de comunicare, să contacteze spitalul.
“Dar nu dintr-acelea care prezintă 5 slide-uri sau 7 hîrtii şi au terminat. Firme serioase care se ocupă cu asta sau echipe care fac cursuri de comunicare cu parte reală, cu punere în situaţie”, a conchis Râşnoveanu.
