* este vorba despre SPE-3, cea care asigură evacuarea apei din Valea Encii, terenul cu cea mai joasă cotă din zona noastră * lucrările sunt executate de Tancrad Galați, investiția ridicându-se la 18.533.307 lei
Indiscutabil, sucursala brăileană a Agenției Naționale a Îmbunătățirilor continuă să dețină locul 1 pe țară, cu cea mai mare suprafață la irigat, iar în ultimii ani a beneficiat de importante fonduri pentru modernizarea și reabilitarea unor stații de foarte mare capacitate utilizate la captarea apei din Dunăre și pomparea ei la zeci de kilometri distanță. Totodată, au fost necesare intervenții și pentru decolmatarea, impermeabilizarea și, după caz, betonarea unor canale magistrale, dar și cu un debit mai mic.
Însă Bărăganul brăilean se confruntă nu doar cu seceta ci și cu băltirea sau inundarea unor mari suprafețe de teren. Cum se întâmplă în zonele depresionare, chiar și când nu plouă abundent. Cel mai elocvent exemplu îl constituie celebra Valea Encii, unde este cel mai jos teren din județ, aici fiind frecvent afectate zeci de mii de hectare de culturi agricole și pășuni. Totodată, apa îi încearcă serios și pe locuitorii din multe localități situate pe Terasa Brăilei, cum ar fi Movila Miresii, Oancea, Romanu, Găvani, Gemenele, Tudor Vladimirescu, Comăneasca, Bordei Verde, Oprișenești, Urleasca ș.a.m.d.
O istorie plină de necazuri și probleme
Stația de pompare SPE-3, menită să evacueze apa din Valea Encii, a fost construită în două etape: 1976 și 1982. Numai că trecerea anilor, uzura fizică și morală a agregatelor, dar mai ales situația dramatică din domeniul hidromeliorațiilor din România și-a pus amprenta și asupra respectivei stații. Și cum un necaz nu vine niciodată singur, canalele de desecare s-au colmatat puternic, fiind sufocate de bălării, vegetație subacvatică și mâl. Ceea ce a îngreunat enorm preluarea apei și evacuare ei de pe culturi și pășuni, ori carosabilul DN - 22 Brăila Râmnicu Sărat. Ca să nu mai vorbim de faptul că strângerea apelor a condus la ridicarea pânzei freatice, având ca efect și creșterea apei în fântânile din Movila Miresii (de exemplu), de la 7 la 3 metri - apa nemaifiind potabilă - sau șubrezind temelia caselor.
Foarte mari necazuri au fost după 1990 și la SPE -3, apa ajungând la jumătate metru adâncime chiar în sala pompelor, după ce s-a infiltrat prin betonul stației. Lucrurile nu s-au oprit aici, deoarece canalul de evacuare în rambleu, de la marginea opusă a localității Traian, ajunsese aproape de nefolosit, fiind colmatat, plin cu vegetație, iar pe timpul iernii cu zăpadă și gheață. Și așa cum nici de la calea ferată până la stație, dar și de-a lungul canalului de evacuare, apa nu mai putea fi preluată/pompată cu debite mici și constante din cauza obstacolelor amintite, a fost nevoie de forțarea debitelor de pompare, cu repercursiuni asupra tuburilor foarte mari, subterane, care s-au spart ducând la apariția băltirilor în vatra satului.
Evident că s-a intervenit mereu în astfel de cazuri, însă pompieristic, în regim de urgență, prin hotărâri ale Prefecturii și acțiuni ale ISU Dunărea, în principal.
Sprijin financiar susținut, oameni serioși puși pe treabă
Pentru curmarea necazurilor amintite, ANIF Brăila a făcut numeroase demersuri, încă din anul 2012, până la autoritățile guvernamentale, pentru rezolvarea definitivă a situației – însă după cum ne preciza Vasile Turcitu, directorul general al ANIF Brăila, “abia în ultimii ani s-a găsit înțelegerea necesară, și ținem să mulțumim în mod deosebit conducerii MADR și ANIF București pentru sprijinul financiar serios acordat județului Brăila, prin Programul Național de Irigații (cu 1 miliard de euro de la bugetul statului și 435 milioane euro de la UE, prin PNDR ) - inclusă aici fiind și investiția din acest an de la SPE -3 Valea Encii, în valoare de 18.533.307 lei. Iar per total sunt toate șansele ca în anul 2020 județul Brăila să revină la faima de odinioară. Mai exact , să avem 360.000 ha la irigat, din care 100.000 ha pe Terasa Brăilei, unde sunt 150 km canale de aprovizionare cu apă”.
Ce lucrări necesită, acum, modernizarea SPE – 3 Valea Encii? Directorul Turcitu spune că se va lucra, ca și înainte, tot în două etape: înlocuirea a 7 din cele 10 pompe, trei rămânând în rezervă. Deja, Postul TRAFO este gata și se acționează intens la cheson și pompele submersibile, conductele din PPE de mare diametru (140 cm) sunt pozate la circa un metru adâncime, ele rezistând la presiuni de până la 10 atmosfere și un debit de 5 mc/secundă. Se va reface și decolmata bazinul de preluarea apei dar și canalul care vine de la calea ferată, pentru ca apa să nu mai acopere căile de rulare a trenurilor. Toate tuburile din beton precomprimat se înlocuiesc, pe distanța de 5 km: 2 km vor ocoli localitatea Traian, iar 3 km de conducte vor fi în canalul CE, până la calea ferată Brăila – Buzău. Mai departe, apa se evacuează spre Valea Cânepii și Gropeni, până la Dunăre. Foarte important este că, odată finalizată investiția, în afara asigurării unui nivel minim și constant pe canale (deci, un regim optim de exploatare), SPE -3 va putea prelua și apele aferente unei alte stații, cunoscută în trecut cu denumirea Maxim Gorki, de pe suprafața de 8000 ha. Deci, în total, este vorba de 26.000 ha scoase de sub luciul de apă.
Lucrarea este executată de firma Tancrad Galați, iar directorul Turcitu se declară încrezător că totul ar putea fi gata chiar anul acesta.
