Acest tunel ar avea o lungime de 150 km, ceea ce ar constitui un record mondial. Ar porni din oraşul bolivian Charana şi ar merge de-a lungul graniţei dintre Peru şi Chile. După ce ar traversa Anzii şi deşertul Atacama, s-ar opri pe o insulă artificială construită în Oceanul Pacific, la 800 de metri în larg. Insula ar fi în proprietatea boliviană şi ar marca vârful unui triunghi maritim transformat în zonă internaţională. Lucrarea ar conţine o şosea şi o conductă pentru transportul gazului bolivian, principala sursă de câştig a ţării. Această soluţie ar mulţumi Bolivia fără a aduce atingere suveranităţii statelor Chile şi Peru. Guvernele bolivian şi chilian au primit favorabil proiectul. Capitala La Paz a spus că "este gata să studieze această propunere avangardistă şi plină de imaginaţie", iar Santiago s-a declarat deschis "tuturor sugestiilor susceptibile să îmbunătăţească integrarea latino-americană".
Bolivia a pierdut partea sa de litoral în timpul războiului Pacificului (1879-1884), care a avut ca miză controlul bogăţiilor din deşertul Atacama, mai ales guano şi salpetru. La capătul acestui conflict armat între un Chile cuceritor şi cei doi vecini ai săi din nord, Bolivia şi-a pierdut suveranitatea pe o fâşie de coastă de 400 km. De atunci este, alături de Paraguay, singurul stat fără ieşire la mare din America de Sud. După 125 de ani, această rană istorică profundă este încă deschisă. Constituţia boliviană face din accesul suveran la mare un "drept imprescriptibil". În fiecare an, pe 23 martie, ţara comemorează Ziua Mării. "Mai devreme sau mai târziu, ne vom întoarce la mare", promite preşedintele Evo Morales.
De-a lungul timpului, au fost lansate mai multe soluţii: culoar de acces terestru, enclavă boliviană cu statut vamal special, împărţirea în sectoare a oraşului de coastă Arica, la graniţa dintre Chile şi Peru. În 2007, pentru prima dată, Chile a acceptat ca marea să facă parte dintr-o agendă de discuţii de 13 puncte, deşi relaţiile diplomatice au fost întrerupte în 1978. Poate se va vorbi într-o zi şi de proiectul de tunel. Aşteptând eventuala construcţie a acestuia, navele marinei boliviene vor continua să patruleze pe lacul Titicaca, la 3.800 m altitudine, încheie Le Monde articolul pe marginea ideii construcţiei unui tunel care să permită Boliviei să aibă din nou ieşire la ocean.
