Compania niponă producătoare de motociclete Yamaha a surprins audiența la salonul auto de la Tokyo cu o motocicletă condusă de un robot umanoid autonom, stârnind curiozitatea vizitatorilor și anunțând totodată că pregătesc o confruntare cu „Doctorul" Valentino Rossi, relatează Agerpres.
Cei de la Yamaha au realizat și un videoclip de prezentare al motocicletei, model R1M modificată, condusă de robotul umanoid, anunțând încă din startul clipului că este vorba de un proiect care țintește un duel cu cel mai bun motociclist al planetei, „Doctorul" Valentino Rossi.
„Am fost creat să te depășesc. Îmi îmbunătățesc performanțele zi de zi", spune Motobot, care este dotat cu o voce robotică, în videoclipul de prezentare, în care motocicleta rulează cu viteza de 100 de km/h de pe pista unui aerodrom abandonat.
Responsabilii de proiect din cadrul companiei Yamaha au transmis că proiectul va fi realizat treptat, în mai multe etape, urmând ca obiectivul pentru Motobot să fie desfășurarea unei curse pe circuit la o viteză de rulare de peste 200 de km pe oră.
Compania niponă a anunțat că va încerca să valorifice toate reușitele acestui proiect în producția de serie a motocicletelor sale, fie că este vorba de cele pentru circuit sau de stradă.
Mașinile care se conduc singure ridică probleme de etică
Mașinile care se conduc singure nu pun doar probleme tehnologice și de reglementare, ci și întrebări etice, susține un studiu american, citat de site-ul techinsider.io.
Dacă un astfel de vehicul autonom s-ar afla în situația în care ar trebui să aleagă între a lovi un om sau o mașină, ce ar alege? Sau dacă una dintre aceste variante ar fi inevitabilă, ar lovi mai degrabă un alt autoturism plin de pasageri sau s-ar izbi de un perete, riscând să îi accidenteze pe ocupanții săi? Aceste întrebări sunt abordate de studiul „Vehiculele autonome au nevoie de etică experimentală", discutat în revista americană MIT Technology Review.
„Unele situații vor obliga vehiculele autonome să aleagă cel mai mic rău", arată studiul. „Spre exemplu, să dea peste un pieton pe drum sau peste un trecător pe trotuar. Sau să aleagă dacă să lovească un grup de pietoni sau să sacrifice propriul pasager izbindu-se de un zid. Este o provocare formidabilă să definești algoritmii care vor ghida vehiculele autonome în astfel de dileme morale. În particular, acești algoritmi morali vor trebui să țină seama de trei obiective posibil incompatibile: comportamentul mașinilor să fie consecvent, să nu provoace indignarea publică și nu descurajeze cumpărătorii".
Studiul nu încearcă să dicteze răspunsul „corect" sau „greșit" la vreuna dintre aceste întrebări, însă atrage atenția că felul în care vor răspunde companiile producătoare va avea impact asupra adoptării de automobile autonome.
Deja e o problemă de statistică
Pentru a-și fundamenta opiniile, cercetătorii Jean-Francois Bonnefon, Azim Shariff și Iyad Rahwan de la Școala de Economie din Toulouse au realizat trei cercetări care arată că oamenii sunt „relativ de acord" cu ideea că vehiculele autonome ar trebui să fie „programate pentru a minimiza numărul morților în cazul unei vătămări inevitabile".
Anterior, MIT Technology Review a relatat că un profesor de la Universitatea Stanford a condus un atelier la începutul acestui an, care a reunit mai mulți filosofi și ingineri, pentru a discuta acest subiect. „Cea mai mare problemă etică este cât de repede acționăm", a declarat pentru revista menționată Bryant Walker-Smith, asistent universitar la Universitatea din Carolina de Sud, care studiază consecințele juridice și sociale ale mașinilor autonome. Potrivit acestuia, în condițiile în care anual 1,2 milioane de persoane mor în accidente de mașină, a avansa prea lent în privința tehnologiei care face posibile mașinile autonome este în sine o problemă etică.
