Fănuş Neagu a renunţat, ieri dimineaţă, la ora 3.30, la spitalul Elias, la lupta cu cancerul de prostată care-l măcina de mult timp. Fănuş Neagu rămâne pentru posteritate un povestitor fantastic, un cuceritor de minţi, care niciodată nu a făcut un secret din modul în care reuşea să-şi aştearnă cuvintele. În prefaţa volumului "Dincolo de nisipuri", apărut în 1994 la editura Porto-Franco, Fănuş Neagu explică: "Povestirile se scriu aşa: se ia un fapt de viaţă, real sau închipuit, se tăvăleşte într-un morman de amintiri şi-un munte de observaţii asupra oamenilor şi a naturii, se scoate apoi pe o vale verde, se pune la uscat pe un măceş înflorit, e lăsat să-l bată soarele şi să-l fluiere vântul, se trage apoi la sticlă şi se varsă, pe înnoptate, cu multă închipuire proaspătă, în urechea copiilor. Nimic mai simplu".
Premiat de patru ori de Uniunea Scriitorilor
Fănuş Neagu s-a născut pe 5 aprilie 1932, la Gradiştea. Şcoala a urmat-o în satul natal, apoi s-a înscris la Liceul militar din Iaşi. Între 1952 - 1953 frecventează Şcoala de literatură "Mihai Eminescu", după care devine profesor suplinitor la şcoala din Largu, raionul Făurei, regiunea Galaţi. Între 1954 şi 1957 urmează cursurile Facultăţii de Filologie din Bucureşti, pe care nu o termină. Tot acum este redactor la "Scânteia tineretului" şi debutează cu povestirea "Duşman cu lumea" - 1954, în revista "Tânărul scriitor". Editorial debutează în 1959, cu volumul de povestiri "Ningea în Bărăgan". Se impune ca un talent puternic, fiind comparat de critici cu Sadoveanu şi Istrati. Romanul care l-a consacrat, "Îngerul a strigat", apare în 1968. "«Îngerul a strigat» are, ce-i drept, o imensă capacitate de a fi. Puţine cărţi ne dau într-o asemenea măsură impresia de viaţă adâncă, tumultuoasă, nemărginită, de violenţă a naturii şi de sălbăticie", spunea criticul Nicolae Manolescu. A mai scris romanele "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe" - 1977, "Scaunul sigurătăţii" - 1988, "Amantul Marii Doamne Dracula" - 2001. De asemenea, a semnat sute de nuvele, dar şi tablete cu teme sportive, ce făceau deliciul iubitorilor de sport şi literatură.
"Brăilei îi va lipsi acel «guru» ca o conştiinţă de sine"
"După stingerea sa se va stinge şi farmecul unic al Brăilei. Cu el va dispărea un simbol al creaţiei, un aed al acestor pământuri. Lumea Brăilei, pe care a cântat-o ca un rapsod, va avea existenţă agonică şi apteră, căci îi va lipsi acel «guru» ca o conştiinţă de sine, care să o înalţe la puterea creaţiei. Iar cine va mai evoca Brăila nu va avea decât să împrumute acordurile grave şi solemne din sonetul eminescian care evocă «Veneţia»: «S-a stins viaţa falnicei Veneţii, / N-auzi cântări, nu vezi lumini pe valuri»", scria, premonitoriu, Viorel Coman (pseudonimul literar al profesorului Viorel Mortu - n.r.) în ediţia din 5 aprilie a cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", în articolul "Ultimul gnom al Brăilei". Dispariţia lui Fănuş Neagu i-a întristat pe scriitorii brăileni care i-au fost discipoli. "Eu pierd unul dintre cei mai mari prieteni ai mei. Sunt îngrozit, îmi vine să plâng. La ultima carte a vrut să-mi scrie o prefaţă, dar nu l-am lăsat pentru că trecea printr-un moment îngrozitor al vieţii lui. Probabil că o să o scrie de acolo, din cer", a mărturisit pentru "Obiectiv", scriitorul Constantin Gherghinoiu.
Şcoala care îi poartă numele din 2002 este şi ea în doliu. A fost amenajat un spaţiu de doliu cu portretul scriitorului, unde este amplasat şi un panou cu mesajele elevilor şi profesorilor. Fănuş Neagu va fi înmormântat joi, la ora 12.00, la cimitirul Bellu, pe aleea scriitorilor. Până atunci trupul său va fi depus la Uniunea Scriitorilor. Scriitorii brăileni care i-au fost prieteni au solicitat sprijinul Primăriei, ca un autocar să plece joi spre Bucureşti, pentru ca brăilenii să-i poată fi aproape pe ultimul drum.
