• este vorba despre preşedintele executiv al clubului, Auraş Braşoveanu, cunoscut până nu demult şi ca reprezentant al Ligii a II-a în Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal • acesta “tronează” bine mersi pe postul de conducere de la “Dacia Unirea”, deşi are o condamnare la 1 an şi 4 luni de închisoare cu suspendare şi interzicerea de a mai ocupa funcţii publice, timp de 2 ani • condamnat definitiv în 2016, Braşoveanu fusese acuzat de procurorii DNA că a falsificat documente în baza cărora a obţinut finanţare de la autorităţile gălăţene pentru un club sportiv • acesta se apără şi susţine că interdicţia sa se referă strict la funcţia de “administrator”, poziţie pe care nu a ocupat-o la clubul brăilean • preşedintele CA “Dacia Unirea”, Valentin Avramescu, nu a putut fi contactat pentru a-şi expune punctul de vedere • liderii administraţiei brăilene afirmă la unison că este strict problema clubului privat, însă fac apel la rezolvarea grabnică a acestei situaţii • în total, Primăria şi CJ Brăila au alocat, în 2017, peste 636.000 lei clubului Dacia Unirea - bani publici
Un personaj cel puţin controversat al fotbalului românesc, care din punct de vedere legal nu mai avea voie să fie cooptat în nicio structură de conducere, stă fără griji, de 2 ani, pe fotoliul de preşedinte executiv la “Dacia Unirea” Brăila, echipă a cărei finanţare se bazează în mare parte pe bani publici. Este vorba despre Aurel Braşoveanu, cunoscut până nu demult şi ca reprezentant al Ligii a II-a în Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal (FRF). De ce spunem asta? Ei bine, Auraş Braşoveanu a fost condamnat în februarie 2016, la doi ani şi patru luni de închisoare cu suspendare, iar ulterior a obţinut scăderea pedepsei la 1 an şi 4 luni, într-un dosar legat de falsificarea unor documente pentru a obţine finanţare de la autorităţile gălăţene pentru FCM Dunărea Galaţi, condamnare în baza căreia s-a ales şi cu interdicţia de a mai administra vreo societate/asociaţie timp de trei, ulterior, doi ani. Însă acest “detaliu minor” nu i-a împiedicat pe cei din conducerea clubului brăilean de fotbal să îl învestească, în luna iulie a aceluiaşi an, în funcţia de preşedinte executiv. Practic, cu toate că în presă s-au publicat, la vremea respectivă, articole în care gălăţeanul era acuzat că a falimentat două cluburi cu tradiţie din fotbalul românesc - Dunărea Galaţi şi Farul Constanţa -, Dacia Unirea Brăila l-a cooptat în funcţia de preşedinte executiv, fără a sta prea mult pe gânduri. Şi asta, pentru că Braşoveanu avea nevoie de acest post ca să rămână reprezentantul cluburilor din Liga a 2-a în Comitetul Executiv al FRF, iar cei din conducerea echipei probabil că aveau la rândul lor nevoie de sprijinul cuiva dintr-o astfel de poziţie cheie.
Contactat telefonic de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” în legătură cu această situaţie ciudată, Braşoveanu a afirmat că nu se află ilegal pe poziţia de preşedinte executiv, deoarece interdicţia sa se referă strict la funcţia de administrator, pe care nu a ocupat-o la Dacia Unirea, la fel cum a avut grijă să nu semneze niciun document administrativ în relaţiile clubului cu terţii.
Primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac au ţinut să puncteze la unison că această situaţie încâlcită îi priveşte strict pe cei de la conducerea clubului privat, unde administraţia brăileană nu poate interveni. Aceştia au apreciat că spre deosebire de HC Dunărea, unde deţin acţionariatul, la echipa de fotbal lucrurile sunt diferite, astfel că singura lor grijă este aceea ca documentele în baza cărora acordă finanţarea să fie conform legii. Cu toate acestea, cei doi lideri ai administraţiei au făcut un apel public la rezolvarea grabnică a oricărei probleme care ar putea să afecteze imaginea publică a echipei de fotbal fanion a oraşului. Ca o paranteză, cele două instituţii au alocat, în total, finanţare de peste 636.000 lei clubului în 2017. Revenind, cert este că în urma apelurilor redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei”, surse de încredere ne-au precizat că Braşoveanu are un contract de colaborare cu Dacia Unirea, care întâmplător sau nu, ar fi expirat la 1 mai 2018. Şi mai interesant este că acesta a renunţat de curând să mai candideze pentru postul pe care îl deţinea la FRF, ca urmare a scandalului în care a fost implicat la nivel naţional, după alegerile pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei, câştigate de Răzvan Burleanu.
Braşoveanu susţine că nu este incompatibil ca preşedinte executiv
Numele lui Aurel Braşoveanu a reapărut în spaţiul public după scandalul în care a fost implicat luna trecută, în timpul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal. Personaj marcant în FRF “datorită bunăvoinţei” fostei şi actualei conduceri, Braşoveanu a fost acuzat de adversari că şi-a îndeplinit misiunea la alegerile din 18 aprilie, unde a participat direct la organizarea activităţilor ostile contracandidaţilor lui Răzvan Burleanu, (printre altele, el a rostit atunci celebra frază de intimidare: “Stai, bă, jos şi taci, du-te-n...!”, după cum s-a auzit pe înregistrările publicate de presa centrală).
Contactat telefonic despre situaţia ciudată de la clubul brăilean, preşedintele executiv al “Daciei Unirea”, Auraş Braşoveanu a ţinut să precizeze că nefiind administrator la club, nu se consideră incompatibil cu funcţia pe care o ocupă încă din 2016.
“Eu nu am voie să deţin funcţia de administrator. La FRF administrator este Răzvan Burleanu, la Dacia Unirea este Valentin Avramescu. Eu nu am voie să reprezint Federaţia şi Dacia Unirea în relaţiile cu terţi. Eu reprezint ambele foruri doar din punct de vedere sportiv”, a afirmat Braşoveanu.
Cât despre scandalul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), acesta a avut de făcut câteva comentarii, punctând că peste 80% dintre acuzaţiile care i s-au adus sunt minciuni şi că totul ar fi pornit de la un gălăţean, care ar fi inventat o serie de calomnii.
“Ştiu de la cine a plecat totul, consider că 80% din ceea ce a apărut în presă sunt invenţii ale unei persoane care a dorit să se răzbune pe mine. Am luat legătura cu acea persoană de la ziar şi am rugat-o să prezinte şi argumentele mele, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Eu am ascultat acele înregistrări şi nu se aud acele vorbe. Aşa că am luat deja legătura cu o casă de avocatură pentru că nu consider normal ceea ce s-a întâmplat. Eu recunosc, am făcut campanie pentru Răzvan Burleanu, dar nu numai la nivelul Ligii a II-a ci am făcut campanie la toate nivelele din fotbalul românesc, o campanie naţională. Acolo am fost în echipă, domnul Burleanu a candidat pentru funcţia de preşedinte FRF, noi pentru a deveni membri în Comitetul Executiv al FRF. Toţi ceilalţi au lucrat în echipă”, a mai adăugat Braşoveanu.
În mod curios, cu toate că a afirmat că a activat în echipa lui Răzvan Burleanu şi că şi-a dorit să facă în continuare parte din Comitetul Executiv, după scandalul care a apărut în presa centrală şi nu numai, Braşoveanu n-a mai candidat pentru postul pe care îl deţinea la FRF, cel de reprezentant al echipelor din Liga a II-a, locul acestuia fiind luat de Marius Burcă.
Precizăm că redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat în mai multe rânduri să obţină un punct de vedere din partea “Daciei Unirea”, privind cooptarea acestuia în forurile de conducere ale clubului, deşi a fost condamnat la închisoare cu suspendare, însă preşedintele CA, Valentin Avramescu nu a răspuns la telefon.
Pentru ce a fost condamnat Braşoveanu
La Brăila, Auraş Braşoveanu a ajuns în iulie 2016, după ce a trecut, tot ca preşedinte, pe la FCM Dunărea Galaţi şi Farul Constanţa, cluburi care au fost duse de gălăţean în colaps financiar. Trebuie punctat că situaţia cea mai gravă unde Braşoveanu s-a aflat în prim-plan a fost la Galaţi, când FCM Dunărea a fost falimentată şi desfiinţată sub conducerea sa, caz care l-a dus, de altfel, la condamnare. Mai exact, pe vremea în care conducea clubul FCM Dunărea, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a întocmit un dosar penal lui Braşoveanu, ce a fost ulterior judecat de Tribunalul Galaţi. Pe lângă acesta, inculpat a fost şi ex-prefectul de Galaţi, Emanoil Bocăneanu. Cei doi au fost acuzaţi de mai multe fapte, printre care: fals, uz de fals, înşelăciune, trafic de influenţă, abuz în serviciu - suma prejudiciată de cei doi fiind de aproximativ un milion de lei.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA pentru acest caz, în luna martie 2012, Auraş Braşoveanu, în calitate de preşedinte al FCM Dunărea Galaţi, a depus la Primăria Galaţi, un dosar de susţinere financiară a clubului de fotbal pe care îl conducea. Dar şi o copie a unei adrese emise de Administraţia Finanţelor Publice a judeţului Galaţi, pe care a contrafăcut-o prin radierea alineatelor în care erau menţionate datoriile clubului sportiv către bugetul de stat. Asta, deoarece există o interdicţie la acordarea finanţărilor de la bugetul de stat către cluburile sportive care figurează cu datorii la bugetul de stat. Scopul falsului era obţinerea în mod ilegal a unei finanţări de aproape 1 milion de lei. Deşi cunoştea problema, fostul prefect Emanoil Bocăneanu a acordat avizul de legalitate şi banii au ajuns apoi la FCM Dunărea, care i-a şi cheltuit, de acest lucru ocupându-se, conform fişei postului, chiar preşedintele Braşoveanu. În 10 decembrie 2015, Tribunalul Galaţi i-a condamnat pe cei doi la pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea condiţionată a executării. Auraş Braşoveanu s-a ales cu doi ani şi patru luni de detenţie, suspendată, însă şi cu trei ani de interzicere a unor drepturi.
“În baza art.66 alin.1 lit.a,b,g C.pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi de a ocupa funcţia de administrator al unei societăţi comerciale, al unei asociaţii sau fundaţii, pe o perioadă de 3 ani, socotită conform art.68 alin.1 lit.b C.pen”, se arată în hotărârea Tribunalului.
De asemenea, cei doi au fost obligaţi să returneze, în solidar, suma de 970.000 de lei către bugetul local.
Sentinţa a fost atacată ulterior la Curtea de Apel Galaţi, iar pe 1 iunie 2016, judecătorii i-au redus pedeapsa lui Braşoveanu la un an şi patru luni, iar termenul de încercare şi interdicţiile amintite mai sus au fost stabilite pentru numai doi ani.
Liderii administraţiei subliniază că nu pot lua decizii la «Dacia Unirea»
Cu toate că judecătorii i-au stabilit unele interdicţii pentru perioada iunie 2016 - iunie 2018, Auraş Braşoveanu a continuat să facă parte din conducerea Daciei Unirea şi deci, cel mai probabil să aibă de-a face direct sau indirect cu bani publici, în calitate de preşedinte executiv.
Spre exemplu, în cursul anului 2017, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean Brăila au alimentat la comun entitatea non-profit amintită, cu peste 636.000 lei. Mai exact, Primăria Brăila a alocat pentru anul trecut 450.000 lei doar pentru “Dacia Unirea”, însă cum unele documente venite din partea clubului nu au fost în regulă, în cele din urmă s-a rambursat suma de 20.485 lei. Astfel, suma finală care a mers către Dacia Unirea a fost de 429.514 lei. Bineînţeles, alocări se fac şi în acest an. Tranşa I pentru 2018, înseamnă 99.600 lei, iar în momentul de faţă, dosarul de decont se află în analiză la comisia de specialitate.
Întrebat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” despre situaţia cel puţin imorală de la clubul de fotbal, prin menţinerea pe o funcţie de conducere a unei persoane condamnate la închisoare cu suspendare, dar şi despre posibilitatea ca scenariul de la Galaţi să se repete în oraşul nostru, primarul Marian Dragomir nu a dorit să comenteze prea mult. Acesta a afirmat doar că spre deosebire de HC Dunărea, unde Primăria şi CJ sunt acţionari majoritari, la echipa de fotbal, nu pot face nimic mai mult decât să verifice la sânge că documentele în baza cărora alocă bani, sunt în regulă. Mai mult, acesta a subliniat că până în prezent Primăria Brăila nu a avut nicio tangenţă cu personajul în cauză.
“Primăria susţine echipele care desfăşoară activităţi sportive în Municipiul Brăila, fără a se implica în conducerea acestora. Oricum, solicit pe această cale conducerii echipei de fotbal să verifice situaţia reală şi să ia măsurile legale, dacă acestea se impun! Dar noi putem doar să solicităm, deoarece nu avem calitatea de a stabili cine face parte sau nu din conducerea echipei respective. E obligaţia lor. Nu ţine de competenţa Primăriei Municipiului Brăila să stabilească cine este în conducerea unei echipe private. Noi am dat banii în baza unor documente pentru activităţi sportive. Dacă cumva banii au fost deturnaţi către alte scopuri, vom verifica şi în urma acestor verificări se pot deschide procese, iar sumele recuperate. Într-o astfel de situaţie finanţările se vor opri! Noi am dat bani în baza unor documente semnate de conducerea clubului. Nu există nicio relaţie a acestui personaj cu Primăria. Nu este semnatar al documentelor depuse la Primărie şi nu avem nici o legătură cu persoana în cauză”, a declarat Dragomir.
În ceea ce priveşte finanţarea de la CJ Brăila, lucrurile au fost ceva mai puţin roz pentru “Dacia Unirea”, în sensul că în 2017 singura finanţare alocată de la judeţ a fost de 206.861 lei, pe Legea 350 (privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general), către Centrul de copii şi juniori. După cum a precizat preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, în 2018 nu s-a dat deocamdată niciun ban.
“De la CJ Brăila nu am dat niciun ban în afară de acea sumă, anul trecut şi la fel şi anul acesta. În 2017 nu am avut regulament şi nu am putut să le dăm în baza Legii 69. Ei au cerut o asociere, dar noi nu ne dorim asocierea cu un club privat în care ei deţin controlul absolut. Anul acesta am votat un regulament pe Legea 69, am depus un proiect, dar se parte că sunt mici probleme de interpretare a regulamentului şi s-ar putea să îl reluăm, pentru că s-au făcut mici modificări la Legea 69. Dacă totul este pe lege, le vom da bani, cum dăm oricărui club privat, ONG din Brăila. De exemplu cum facem la baschet. Referitor la legalitatea, moralitatea conducătorilor clubului, nu stau eu să comentez. Pentru că dacă instanţa a spus chestia asta, atunci ei au o problemă la conducerea clubului. Dar noi nu dăm bani şi nu o să dăm bani cluburilor private care funcţionează pe un ONG, decât în bazele legale. Eu i-aş sfătui să îşi rezolve problemele de moralitate acolo. Dacă oamenii au probleme, atunci conducerea clubului să facă o Adunare Generală şi să îşi rezolve problemele interne. Consiliul Judeţean nu face parte din conducerea clubului. Noi finanţăm doar pe lege. Atât timp cât banii sunt cheltuiţi conform regulamentului, partea de moralitate ar trebui să şi-o rezolve ei. Mie îmi pare rău doar pentru oamenii care pun suflet în clubul acela. În primul rând jucătorii. E păcat că unii oameni din conducerea clubului nu se gândesc la performanţă, ci se gândesc doar la interesele lor personale. Aici, mai mult de comentat, nu este”, a conchis Chiriac.
