Atacurile de la 11 septembrie 2001 nu au avut un efect pe termen lung asupra Uniunii Europene, insa au scos la iveala diferentele existente intre modul fiecarui Guvern de a aborda problemele de securitate interna.
Imediat dupa atentatele comise in 2001 la New York si Washington, Uniunea Europeana a reusit sa ajunga la un acord cu privire la mandatul de arestare european, legislatie la care blocul comunitar lucra de multi ani.
Atacurile care au urmat, de data aceasta pe teritoriul european, au avut de asemenea reactii pe termen scurt, un coordonator european antiterorism fiind numit dupa atentatele din Madrid, iar acordul pentru retinerea datelor de telefonie si e-mail aprobat dupa atacurile de la Londra.
In august, legislatia europeana antiterorism a primit un nou impuls dupa dejucarea, de catre Marea Britanie, a unui complot ce viza doborirea unor curse transatlantice.
Ministrul britanic de Interne, John Reid, a amintit, luna trecuta, de amenintarea terorista "reala" si "persistenta" la adresa Europei ca intreg, subliniind importanta implementarii unei singure legislatii in tot blocul comunitar.