• “E ceva curios ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, nu numai pentru mine, dar și pentru colegii mei, pentru alți factori de decizie din țară”, susține directorul general al Transgaz, Ion Sterian (foto)
Autoritățile europene susțin, cel puțin la nivel declarativ, că vor independență energetică și diminuarea dependenței de Rusia, dar nu sunt dispuse să finanțeze proiecte de infrastructură care ar putea să ne ajute să îndeplinim aceste obiective
Astfel, mai multe proiecte de investiții ale Transgaz pentru finanțare prin Fondul de Modernizare, legate de construcția și modernizarea infrastructurii de transport de gaz și hidrogen verde, nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due-dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a declarat recent: “Transgaz a depus șase proiecte de infrastructură, de 554 milioane de euro, prin Fondul de Modernizare, dar ne-au fost refuzate. Unul din aceste proiecte constă în construirea conductelor pentru cele 2 CGT – centrale electrice pe cogenerare, ciclu combinat cu hidrogen, de la Ișalnița și Turceni. Acolo s-au alocat bani, acolo sunt în proceduri de licitație să le construiască, dar noi nu avem banii necesari și alergăm acum pe la toate băncile să le construim infrastructura. E ceva curios ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, nu numai pentru mine, dar și pentru colegii mei, pentru alți factori de decizie din țară. Dar noi vom construi aceste proiecte, vom găsi soluții de finanțare. Dar bine era să avem aceste fonduri europene din Fondul de Modernizare – bani din certificatele verzi, cota României rezultată prin închiderea capacităților de producție energie electrică pe cărbune”
Referitor la această nedreptate, Ditte Juul Jorgensen, Director general pentru energie al Comisiei Europene (DG Energ), a transmis, recent, o scrisoare directorului general al Transgaz, Ion Sterian: “Comisia Europeană apreciază cooperarea fructuoasă cu Transgaz și realizările sale în domeniul infrastructurii în ceea ce privește creșterea capacității de transport în România în ultimii ani. În acest context, Comisia a sprijinit mai multe proiecte românești de interes comun, inclusiv prin granturi CEF, care au îmbunătățit securitatea aprovizionării României și a Europei de Sud-Est.
La 24 octombrie 2023, Comitetul de investiții al Fondului de Modernizare a recomandat finanțarea parțială a proiectului de gazoduct pentru alimentarea centralei electrice de la Mintia (sprijin din partea Fondului de modernizare de 6.826.947 EUR în loc de 29.027.965 EUR din sprijinul solicitat). Propunerile de investiții pentru gazoductul Marea Neagră-Podișor (care este o parte esențială a proiectului BRUA faza lI și este inclus în cea de-a cincea listă a Uniunii de proiecte de interes comun) și pentru gazoductul Ghercești-Jitaru nu au fost admisibile, deoarece aceste proiecte au fost deja recomandate pentru finanțare parțială în cadrul reuniunii Comitetului de investiții al Fondului de modernizare din 30 martie 2023.
Celelalte propuneri de investiții referitoare la conductele Jupa- Băile Herculane-Orșova-Prunișor, Mihai Bravu- Siliștea, Tetila-Horezu-Râmnicu Vâlcea și Ișalnița și Sucursala Electrocentrale Turceni nu au fost avizate de BEI în urma proceselor de due-dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023”
Și Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că mai multe proiecte de infrastructură de gaze trimise de România pentru finanțare prin Fondul de modernizare au fost refuzate: “Nu există tranziție fără transport, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură, și e nevoie să lucrăm împreună. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România. Toate au fost refuzate. Mulțumim prietenilor de la Budapesta care au fost întotdeauna de partea noastră și au înțeles că avem nevoie să investim în infrastructură. Nu se poate să atingi securitatea fără să investești în infrastructura de gaze. Prin Fondul de Modernizare a fost aprobat un singur proiect legat de Centrala de la Mintia, o centrală importantă de 1.700 de megawați, cea mai mare capacitate de pe continentul nostru, dar trebuie să vorbim mai apăsat cu Bruxelles-ul și la nivel tehnic. Nu e vorba de ceva politic aici. Argumentele sunt pur tehnice și trebuie să folosim gazul ca și carburant, combustibil de tranziție”
În luna august, Transgaz a solicitat autorităților europene sprijinul pentru proiectele de investiții ale României depuse pentru evaluare și finanțare în cadrul acestui apel, în luna octombrie. Ion Sterian, directorul general Transgaz, a transmis printr-o scrisoare: “Proiectele propuse de România sunt de o importanță majoră pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonizare și de securitate a aprovizionării cu gaze naturale a țărilor din Centrul, Estul Europei și Balcani, Republica Moldova și Ucraina. Fondul pentru modernizare este un instrument de finanțare important în acest sens, mai ales în contextul situației actuale complexe și dificile de la frontiera estică a Uniunii Europene, creată de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu toții ne confruntăm cu provocări extreme în abordarea actualei crize energetice și în asigurarea unei aprovizionări cu energie la prețuri accesibile și constante pentru consumatorii și industria noastră, deși impactul asupra statelor membre este diferit, având în vedere specificitățile și vulnerabilitățile naționale.
În astfel de circumstanțe complexe, considerăm că este momentul să punem pe masă toate resursele proprii care ar putea contribui la îndeplinirea obiectivelor noastre comune în materie de securitate energetică și decarbonizare”.
Până una alta, Polonia a primit 124 de milioane de euro, România, nu! În altă ordine de idei, se pare că bănci din SUA s-au arătat dispuse să finanțeze investițiile României la intervenția Transgaz și a directorului general, Ion Sterian.
