Mare responsabilitate pe umerii lichidatorului "PAL": el trebuie să acopere din vânzarea proprietăţilor debitoarei cel puţin 25 milioane euro din cele 33 milioane euro datoria fostului combinat către Vamă. Asta pentru că, potrivit Regulamentului de Aderare, 75% din sumele constatate de Vamă se constituie resurse către bugetul Uniunii Europene. Dacă lichidatorul nu reuşeşte această performanţă, statul român va fi obligat să acopere din fonduri proprii diferenţa până la incidenţa sumei cuvenite bugetului UE. Nota de plată într-o astfel de situaţie o stabilesc inspectorii fiscali ai Comunităţii Europene, care, de altfel, sunt abilitaţi să facă cercetări şi să stabilească vinovaţii de eşecul colectării sumelor cuvenite CE. Avertizarea este cât se poate de clară şi a fost confirmată şi de către Vama Brăila, titularul a 98% din masa credală a debitoarei "PAL", adică a celor 33 milioane de euro reprezentând taxe vamale, TVA şi accesorii bugetare. Izvorul juridic al acestei prevederi îl constituie Tratatul de Aderare a României la UE, coroborat cu o decizie din 2007 a Consiliului European privind sistemul de resurse proprii al Comunităţii Europene. În acest context, destul de delicat şi luând în calcul şi piaţa imobiliară locală aflată în declin, rămâne de văzut în ce măsură se va reuşi evitarea situaţiei în care Fiscul UE ar executa silit statul Român pentru sumele necolectate cuvenite bugetului european. Lichidatorul "Sierra Quadrant", cel care s-a ocupat în trecut de falimentul unor societăţi mari din Brăila, precum "Dunacor", "Vinalcool" sau "IMB", spune că va încerca să scoată din valorificarea "PAL" cel puţin banii pentru bugetul european.
Surpriză neplăcută pentru Vamă: fraudă de zeci de milioane de euro
Procedura de lichidare a "PAL" poartă, pe lângă promisiunea unei afaceri bănoase pentru SC "Sierra Quadrant" - lichidatorul judiciar care se ocupă de acest dosar- şi o mare responsabilitate. Aceasta derivă din faptul că există o ştachetă impusă de natura datoriilor pe care fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului - SC "PAL" le înregistrează, iar dacă nu se reuşeşte depăşirea acesteia, ecuaţia falimentului se complică infinit. Este, dacă vreţi, reversul medaliei. Dar să le luăm pe rând. Legat de natura datoriilor "PAL" este cunoscut faptul că totalul masei credale certificat de judecătorul sindic al dosarului de faliment al "PAL" este de 143,12 milioane lei din care 139,99 milioane (97,8%) sunt datoriile către Vama Brăila. Această datorie este compusă, în principal, din taxe vamale, TVA plus dobânzi şi penalităţi calculate în sarcina SC "PAL" ca urmare a neachitării la timp a obligaţiilor fiscale. De altfel, un întreg scandal este în spatele acestui caz, întrucât pe rolul instanţei se află un dosar penal în care cuvântul de ordine este "fraudă". În fapt, vameşii au descoperit în 2007 că mai multe componente şi linii tehnologice aduse pe platforma "PAL" au dispărut, deşi ele au fost predate în leasing companiei brăilene, urmând a fi puse în funcţiune pentru a relansa producţia fabricii. Un exemplu concret în acest sens este un contract de leasing între "Merona Holding" - acţionarul majoritar al fostului combinat - şi SC "PAL" SA, prin care a fost adusă tehnologie de producţie pentru care se obţinuse regim de admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import. Mai clar: utilajele fiind aduse în regim de leasing la SC "PAL", proprietarul final urma să plătească taxele vamale abia după finalizarea contractului de leasing. Practic, la finalul contractului, ar fi urmat ori ca utilajele să fie duse înapoi de unde au fost importate, ori să rămână în ţară. Dacă se alegea ultima variantă, abia atunci trebuia plătite obligaţiile de ordin vamal ce decurgeau din aceasta. Pentru ca acest regim de exonerare de la plata obligaţiilor vamale să se menţină pe toată perioada leasingului, exista condiţia ca bunul importat şi adus la "PAL" să fie utilizat exclusiv cu scopul şi la adresa menţionate în autorizaţia de admitere temporară emisă de Vama Brăila. Surpriză: la momentul controlului, vameşii brăileni au constatat că părţi din acele linii tehnologice au fost vândute la fier vechi. În acest context, Vama Brăila a stabilit un debit de 58,38 milioane de lei, reprezentând taxe vamale şi TVA. Cu penalităţi, s-a ajuns la 138,4 milioane lei. De menţionat este şi faptul că "PAL" a contestat concluziile controlului şi, implicit, suma pretinsă de Vamă, iar cazul a fost soluţionat chiar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în februarie 2010, a respins acţiunea formulată de "PAL" ca fiind nefondată, confirmând, în acelaşi timp, şi debitul stabilit de Vamă. Într-un final, suma cu care Vama Brăila s-a înscris la masa credală a falimentarei "PAL" este de 139,99 milioane lei, puţin peste 33 milioane euro.
Ovidiu Neacşu, reprezentantul "Sierra Quadrant": "Putem să ne gândim că vom recupera măcar 25 milioane de euro, cota ce revine bugetului european"
75% din taxele Tarifului Vamal Comun revin bugetului UE
Regimul special generat de natura acestei datorii a SC "PAL", despre care vorbeam mai devreme, reprezintă însă şi partea sensibilă a întregii ecuaţii privind lichidarea fostului combinat. Aceasta întrucât, potrivit Regulamentului de Aderare al României la Uniunea Europeană, o parte din sumele stabilite de Autoritatea Naţională Vamală se constituie resurse la bugetul Comunităţii Europene. Mai precis, cota stabilită ca revenind bugetului UE este de 75%. Concret, potrivit Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 7 iunie 2007/436/CE, Bugetul General al Uniunii Europene este "finanţat în totalitate din resurse proprii ale Comunităţilor". Mai departe, potrivit articolulului 2 al actului menţionat, constituie resurse proprii înscrise în bugetul general al UE veniturile din "taxe, prime, sume adiţionale sau compensatorii, sume sau factori adiţionali, taxe din Tariful Vamal Comun şi alte taxe stabilite sau care urmează a fi stabilite de către instituţiile Comunităţilor în legătură cu comerţul cu ţările terţe, taxe vamale la produsele care intră sub incidenţa Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, expirat între timp, precum şi contribuţii şi alte taxe prevăzute în cadrul organizării comune a pieţelor de zahăr". În plus, acelaşi act subliniază că, din veniturile enumerate anterior, statele membre reţin 25% sub formă de costuri de colectare. Din aceste reguli, aplicate în cazul SC "PAL", rezultă că din cele 33 milioane euro, stabilite de Vama Brăila, circa 25 milioane euro reprezintă partea leului, parte cuvenită bugetului UE, în timp ce diferenţa de 25% revine statului Român cu titlu de "costuri de colectare".
"Ceea ce trebuie să se înţeleagă este faptul că, odată cu aderarea ţării noastre la UE, şi ne referim aici direct la Capitolul 5 al Tratatului de Aderare referitor la Uniunea Vamală, statul român are obligaţia de a respecta legislaţia comunitară, care de multe ori primează legislaţiei naţionale. Potrivit Deciziei Consiliului UE 2007/436/CE, România, ca stat mebru, are obligaţia ca din sumele constatate să vireze 75% la bugetul general european. Pentru aceste taxe RPT - resurse proprii tradiţionale ale bugetului CE - se efectuează controale din partea Comisiei Europene, iar cei care vor fi găsiţi vinovaţi de nevirarea sumelor cuvenite bugetului general al UE vor fi traşi la răspundere. Şi pot afirma cu tărie că, până acum, atât Vama, cât şi ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.r.), şi-au îndeplinit corect sarcinile ce le reveneau în dosarul de faliment al SC «PAL» ", ne-a declarat Adriana Drăgan, directorul executiv adjunct al Vămii Brăila.
"Avem semnale că investitori importanţi sunt interesaţi de proprietăţile «PAL»"
Contactată pe această temă de către reporterii "Obiectiv", conducerea firmei "Sierra Quadrant", lichidatorul judiciar în dosarul de faliment al "PAL", a punctat că va face toate eforturile pentru a reuşi colectarea celor 25 milioane de euro cuvenite bugetului general al UE. "Din experienţa noastră de până acum, în ceea ce priveşte lichidarea, din previziunile pe care le putem face la acest moment pe baza datelor pe care le deţinem legat de debitoarea «PAL» SA, precum şi din semnalele pe care deja le-am primit din partea unor investitori strategici interesaţi de proprietăţile acestei societăţi, putem să ne gândim că vom recupera măcar 25 milioane de euro, cota ce revine bugetului european", ne-a declarat Ovidiu Neacşu, reprezentantul SC "Sierra Quadrant" SPRL.
