Elena Udrea rămâne omul momentului. Ieri nu şi-a făcut apariţia, după ce miercuri a trecut, elegantă, dar tăcută şi parcă sfioasă, pe la DNA pentru declaraţii în dosarul Gala Bute. Cu excepţia unui SMS trimis ziaristului Ion Cristoiu, aflat în direct la un post de televiziune, fosta protejată a preşedintelui Traian Băsescu nu a mai pus lumea pe jar cu postări pe Facebook pline de subînţelesuri.
A fost rândul justiţiei să ia poziţie faţă de declaraţiile şi atitudinea fostei blonde de la Cotroceni. Astfel, membrii Comisiei numărul 1 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au hotârât să discute schimbarea Codului de procedură penală astfel încât persoanele care sunt cercetate sub control judiciar să nu poată face afirmaţii publice.
Declaraţii care au deranjat
În contextul analizării raportului Inspecţiei Judiciare în cazul deputatului Elena Udrea, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că este necesară modificarea Codului de procedură penală, pentru ca suspecţilor implicaţi în dosare penale, care sunt cercetaţi sub control judiciar, să le fie interzis să facă declaraţii publice, atât prin intermediul presei, cât şi prin cel al reţelelor de socializare. Muscalu a subliniat că respectivele persoanele pot transmite, astfel, indirect mesaje celorlalţi suspecţi din dosar.
Inspecţia Judiciară (IJ) a decis că declaraţiile publice făcute în ultima perioadă de Elena Udrea au afectat independenţa sistemului judiciar în ansamblul său, dar şi independenţa magistraţilor. După ce DNA a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, deputatul PMP a declarat că implicarea sa în dosarul "Gala Bute" este legată de declaraţiile pe care le-a făcut la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea, arătând că este o încercare de "intimidare" şi de "decredibilizare" a sa. De asemenea, Elena Udrea declara, în 30 ianuarie, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au "o foarte bună relaţie".
Legea trebuie să fie foarte clară
Solicitat să comenteze, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că trebuie să aibă loc o dezbatere pentru a se vedea dacă, prin intermediul procedurii penale, se pot stabili limitele declaraţiilor publice. "Ideea trebuie dezbătută tot într-un echilibru între drepturile fundamentale. Domnul Muscalu are dreptate, într-adevăr, prin intermediul unei declaraţii se pot transmite diverse mesaje. Pe de altă parte, trebuie văzut exact dacă am putea prin procedură penală să stabilim nişte limite pentru unele declaraţii publice. E nevoie, în mod cert, de o dezbatere, în primul rând la CSM şi ulterior la Parlament", a spus Cazanciuc, după şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Muscalu a afirmat că "legea ar trebui să prevadă foarte clar că, alături de ceea ce impune procurorul - de a nu lua legătura cu ceilalţi suspecţi din dosar, de a nu influenţa, de a nu lua legătura cu martorii -, să fie prevăzută expres şi această prevedere, în sensul ca, prin emisiuni în mass-media, că este scrisă, că este vorbită, suspectul care este sub incidenţa acestei măsuri preventive să nu transmită mesaje către ceilalţi, pentru că este o măsură de prevedere pentru ancheta penală, de asta şi sunt stabilite acele restricţii şi procurorul stabileşte în ordonanţa respectivă acest lucru. Este şi o măsură bună pentru suspectul respectiv, pentru ca, în caz de înlocuire a măsurii sau propunere de înlocuire, să nu invoce faptul că efectiv nu a cunoscut că prin declaraţii publice în presă, în mass-media, nu avea voie să facă aşa ceva", a explicat procurorul Gheorghe Muscalu. Referitor la modalitatea în care s-ar putea concretiza această propunere, Muscalu a explicat că, în urma unei propuneri făcute de Comisia numărul 1 a CSM, Ministerul Justiţiei ar putea transmite Senatului această variantă de propunere legislativă.
Kovesi nu se teme de presiuni
Presiunea politică exercitată asupra procurorilor pentru a abandona cazuri pe care le anchetează a crescut în contextul în care sunt vizaţi oficiali de la vârf, însă rezistenţa procurorilor a crescut, a declarat pentru Reuters, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Dar, a constatat agenţia de presă, fosta jucătoare de baschet, în vârstă de 41 de ani, nu pare îngrijorată. "Rezistenţa procurorilor la asemenea presiuni a crescut", a lansat Kovesi, admiţând, totodată, că „presiunea va continua atât timp cât investigăm asemenea cazuri", a spus ea. În opinia sa, "este important ca membrii clasei politice să ajungă la o anumită maturitate politică şi să înţeleagă că tot ceea ce vor procurorii este adevărul, în cazuri, şi că nu avem alte interese", a subliniat Kovesi, menţionând că DNA se bucură de un succes atât de mare în
ţară, încât echipaje de televiziune sunt staţionate permanent în faţa instituţiei, aşteptând următorul politician, om de afaceri sau judecător vizat.
