• incidenţa cancerelor de piele creşte, din păcate, în rândul tinerilor brăileni • nu mai este, de mult, o noutate că expunerea prelungită la soare, ne bombardează, de fapt, cu radiaţii ultraviolete, o armă letală pe care, culmea, ne-o îndreptăm singuri la tâmplă • statul la soare în mod recreativ, spun medicii, nu numai că ne îmbătrâneşte pielea, dar o şi îmbolnăveşte şi numai timpul de reacţie poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte • melanomul, una dintre cele mai agresive tumori maligne, este o maladie care evoluează rapid şi, din păcate, este diagnosticată tot mai des în rândul tinerilor • din 2016 şi până în primul trimestru din 2019, din cauza cancerului de piele, şi-au pierdut viaţa peste 70 de brăileni
Razele soarelui ne fac să ne simţim bine şi, pe termen scurt, ne fac să arătăm şi bine. Dar aventura noastră este cu sens unic. Expunerea prelungită la soare nu numai că ne îmbătrâneşte pielea, dar o şi îmbolnăveşte şi numai timpul de reacţie poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Sunt efecte care se produc subtil, se ascund în spatele unui bronz frumos, dar care se văd în timp, şi din păcate, pot lua forma unui cancer de piele, chiar şi a unui melanom, una dintre cele mai agresive tumori maligne. O maladie care evoluează rapid, şi din păcate, diagnosticată tot mai des în rândul tinerilor, care, de cele mai multe ori, se lasă în voia ultravioletelor pentru a face senzaţie pe plajă. Dovadă că, spun medicii, vârsta medie de diagnosticare este de 45-55 de ani, cu o creştere a melanomului la persoane tinere, mai frecvent la femei sub 30 de ani. La fel de îngrijorător este şi faptul că se înregistrează o creştere a melanomului în rândul adolescenţilor, după cum atrag atenţia chiar specialiştii din Brăila. Mărturie stau şi cifrele înregistrate la nivelul judeţului Brăila, care cresc alarmant. Numai anul trecut, de exemplu, erau în evidenţe, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Brăila, 504 bolnavi cu tumori maligne ale pielii, din care 111 persoane diagnosticate cu melanom. Majoritatea, femei din mediul urban, cu vârste cuprinse între 31 şi 86 de ani. Tot anul trecut,19 brăileni au pierdut lupta cu tumorile maligne ale pielii, care au răpus pacienţi de la 25, până la 85 de ani .Şi, ca să înţelegem mai bine fenomenul, urmărim şi evoluţia cancerelor de piele în 2019, unde se observă o incidenţă crescută. Mai exact, în primele 3 luni, la Brăila, erau 507 bolnavi, din care 109 cu malanom, respectiv 59 de femei şi 50 de bărbaţi, majoritatea din mediul urban, unde s-au înregistrat 84 de îmbolnăviri în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 33 şi 85 de ani. Cu atât mai trist este că numai în primul trimestru al acestui an, la Spitalul Judeţean din Brăila au fost înregistrate 10 cazuri noi de melanom. În acest sens, medicii ne sfătuiesc să nu confundăm vacanţa la mare cu baia de ultraviolete şi, oricât nu ne place textura cremelor de protecţie solară ori preţul lor, vara nu trebuie să lipsească din recuzita nimănui.
Pielea bronzată # agresiune asupra pielii
Bronzul, pe înţelesul tuturor, înseamnă o agresiune asupra pielii. Când te bronzezi înseamnă ca pielea ta suferă, ceea ce medicii numesc avarie la nivel tegumentar. Altfel spus, bronzul e o formă de apărare a pielii de arsura solară. Cu cât se produce mai rapid, e semn că arsura a fost violentă, capabilă să agreseze ADN-ul celular şi să genereze displazii celulare.
Mai mult de 90% din totalul cancerelor cutanate, atrag atenţia medicii, apar pe fondul expunerii îndelungate la soare a pielii neprotejate. Faţa, gâtul, pieptul, antebraţele şi mâinile sunt zonele cele mai expuse riscului. Cele trei tipuri mai răspândite de cancer de piele sunt carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase şi melanomul. Melanomul este cea mai agresivă tumoră malignă dezvoltată de om şi poate apărea de la o simplă aluniţă, adesea denumită şi nev. Când aluniţa îşi schimbă forma, culoarea şi dimensiunile, deja diagnosticul este clar-Melanom. O boală care evoluează rapid, fiind capabilă să trimită metastaze în tot corpul şi, din nefericire, este cea mai frecventă tumoră malignă a tinerilor. Provoacă 75% dintre decesele cauzate de tumorile cutanate. “Melanomul este una din cele mai agresive tumori maligne, cu o capacitate ridicată de a metastaza pe cale limfatică şi sanguină. Se dezvoltă pe seama melanocitelor şi îşi poate avea originea la nivelul nevilor nevo-celulari joncţionali, nevilor congenitali, displazici, dermici sau se poate dezvolta pe un tegument aparent sănătos. Melanomul apare, în proporţie de peste 50%, prin transformarea malignă a nevilor care se poate realiza spontan sau sub acţiunea unor traumatisme, a radiaţiilor solare, a unor stimuli hormonali sau a unor factori genetici particulari, având o incidenţă în continuă creştere în ultimele decenii”, a explicat dr. Cristina Stănescu, medic primar Chirurgie Plastică şi Microchirurgie reconstructivă, în cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila.
ABCD-ul melanomului
Medicii ne informează că semnele de alarmă în fazele incipiente sunt cunoscute ca ABCD-ul melanomului: A- asimetrie, B- margine (border), C- modificările de culoare, D- modificarea dimensiunilor. Dr. Stănescu mai explică faptul că momentul diagnosticării reprezintă elementul cel mai important în obţinerea unor rezultate favorabile în evoluţia melanomului. Astfel, informează sursa citată, pacienţii diagnosticaţi în stadii precoce, respectiv stadiul 0, I şi o parte din cei în stadiul II, beneficiază de tratament conservator şi au o rată de supravieţuire la 5 ani de aproape 100%. Însă, rata de supravieţuire la 5 ani se reduce dramatic la pacienţii diagnosticaţi în stadii tardive. Prezenţa metastazelor sistemice scade rata de supravieţuire la 9,4%, în ciuda terapiilor inovatoare, iar prognosticul depinde de tipul metastazelor, cele pulmonare se corelează cu un prognostic mai bun decât cele hepatice sau cerebrale. Chirurgul plastician mai atrage atenţia asupra faptului că mărimea tumorii nu influenţează prognosticul: “Pacienţii cu tumori mici pot dezvolta forme foarte agresive, iar pacienţi cu tumori voluminoase au supravieţuit în timp după excizia tumorii”.
Persoanele cu tenul deschis, mult mai predispuse
Specialiştii sunt de părere că oricine poate dezvolta melanom. Însă frecvenţa este mai ridicată la subiecţii albi, mai ales cu pielea deschisă şi cu ochi albaştri, decât la subiecţii negri, şi există un factor ereditar. La fel de predispuse cancerului de piele sunt şi persoanele care au mai multe aluniţe pe corp. Aşadar, mare atenţie la băile de ultraviolete, şi luaţi în calcul o vizită la medic, după fiecare sezon estival, dacă v-aţi expus la soare.”Diagnosticul de melanom este suspicionat în urma unui examen clinic dacă ne aflăm în faţa unei formaţiuni tumorale pigmentate, peste 6 mm, cu margini neregulate, cu zone hiperpigmentate alternând cu zone pigmentate şi care a crescut în dimensiuni. Prezenţa ulceraţiei şi a sângerărilor reprezintă factori de prognostic nefavorabil”, potrivit medicului primar de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, dr. Cristina Stănescu. Aşadar, o vizită la dermatolog şi o analiză a tegumentului cu dermatoscopul, pot fixa, parţial, diagnosticul. Certitudinea este dată de examenul histopatologic şi în funcţie de rezultat, se mai pot recomanda şi testele imunohistochimice. Înainte de toate însă, examinarea pielii trebuie făcută chiar de noi. Dacă se observă pete tegumentare care îşi păstrează forma, mărimea şi culoarea mai mulţi ani şi brusc, aceste caracteristici se modifică, trebuie evaluate prompt de către un specialist.
“Expunerea la radiaţiiIe ultraviolete este cel mai puternic factor carcinogenetic (...).”
Medicii spun că depistarea precoce reprezintă elementul cel mai important în obţinerea unor rezultate favorabile în evoluţia melanomului. Cât despre cremele de protecţie solară, acestea nu trebuie să lipsească din geanta nimănui, în plină vară. Chiar dacă nu şi-au dovedit protecţia în apariţia melanomului, specialiştii recomandă folosirea cremele cu protecţie solară, pentru că previn apariţia keratozelor actinice, a carcinomului scuamos şi carcinomului bazocelular. “Arsurile solare determină o reacţie inflamatorie locală, fiind un marker biologic pentru doze mari de radiaţii ultraviolete, care penetrează melanocitele la baza epidermului, în funcţie de gradul de pigmentare al epidermului. Expunerea intensă la soare, intermitentă, în scop recreativ creşte riscul de transformare malignă, mai ales la persoanele cu fototip cutanat I şi II, adică ten deschis, păr blond sau roşcat, ochi albaştri, dacă au prezentat cel puţin două arsuri solare în antecedente, în timp ce expunerea cronică, dar mai puţin intensă este invers corelată cu apariţia melanomului “, a atras atenţia dr. Cristina Stănescu. În altă ordine de idei, aplicarea cremelor de protecţie solară cu filtru UVB trebuie să fie un gest reflex, educat îndelung încât să îl faci pe negândite, aşa cum şoferul îşi pune centura de siguranţă, sau cum sudorul îşi pune masca de protecţie. La fel de important, cred medicii, este şi evitarea pe cât posibil a dispozitivelor de bronzare artificială, adică solarul. Şi asta pentru că statisticile au arătat că sub vârsta de 30 de ani creşte riscul de apariţie a melanomului . “Este de reţinut faptul că expunerea la radiaţiile ultraviolete este cel mai puternic factor carcinogenetic şi consider că solarul ar trebui să fie interzis până la vârsta de 18 ani”, a punctat medicul primar de chirurgie plastică, dr. Cristina Stănescu.
Din 2016, tot mai multe cancere de piele
În ultimii trei ani, mai exact din 2016, tendinţa apariţiei cancerelor de piele, din care face parte şi melanomul a înregistrat un trend ascendent în judeţul Brăila, lucru confirmat şi de statisticile DSP. Situaţia centralizată pe număr total de cazuri cancere de piele, arată că în 2016 erau în evidenţe 327 cazuri, din care 95 de bolnavi fiind dianosticaţi cu melanom, pentru ca în 2017, să crească alarmant. Mai exact, la 500 de bolnavi, oameni care se luptă cu diverse tumori maligne ale pielii, iar 109 dintre ei poartă pe umeri diagnosticul de melanom. În ceea ce priveşte mortalitatea, din 2016 şi până în primul trimestru din 2019, din cauza cancerului de piele, şi-au pierdut viaţa peste 70 de persoane. Vă vine să credeţi sau nu, renunţarea la bronz este ca renunţarea la fumat, după cum atrag atenţia specialiştii. Are în spate ameninţarea unei morţi stupide, care poate fi prevenită.
