Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Tot căutând subiecte interesante pentru a vă capta atenția cu aceste articole despre natură, am găsit un material al colegilor de la Societatea Ornitologică Română legat de Delta Dunării și de PET-uri.
Dunărea, pe tot parcursul ei de la izvor și până la vărsare, adună ape de la peste 300 de afluenți, acestea fiind ape curgătoare de diferite dimensiuni, care formează împreună o rețea de „drumuri de apă” ce se întinde pe 817.000 de kilometri pătrați. Toate apele adunate de Dunăre duc în cele din urmă în delta care îi poartă nu doar apele și bogățiile, ci și numele: Delta Dunării.
Din această rețea hidrografică generoasă a Dunării, a doua din Europa ca mărime, aproape o treime (29,9%) se află pe teritoriul României. Acest lucru aduce cu el, pe lângă potențialul turistic și comercial, și o mare responsabilitate, aceea de a păstra apele curate. Și asta pentru că, pe măsură ce Dunărea străbate 2.857 de kilometri și 10 țări, fiind singurul fluviul care traversează atât de multe state, ea adună apele poluate din toată zona menționată. În prezent doar 24,7% din apele Dunării au un bun statut ecologic din cauza poluărilor accidentale cu substanțe toxice, cu nutrienți proveniți în principal din agricultură, cu ape menajere sau industriale neepurate sau poluării cu plastic. Lucru cu atât mai important, aproape 20 de milioane de oameni folosesc aceste ape ca sursă de apă potabilă și mii de alte specii depind de acest ecosistem pentru supraviețuire.
Poluarea cu plastic a apelor Dunării este în principal consecința unui comportament puțin responsabil al locuitorilor din întreaga țară, în ceea ce privește deșeurile nebiodegradabile.
În ultimii ani Delta Dunării a devenit o destinație turistică din ce în ce mai atractivă pentru pentru români, turiștii provenind din toate părțile țării. De aceea considerăm necesară derularea unei campanii de conștientizare a impactului pe care deșeurile aruncate la întâmplare îl au asupra naturii, dar și asupra sănătății noastre. În plus, credem că ar avea un impact mai mare o campanie implementată chiar în punctul final al traseului apelor din România – Delta Dunării.
Astfel a apărut proiectul PETlican care face parte din programul „Cu apele curate”, program care are scopul de a susține proiecte din domeniul mediului care răspund obiectivului general: reducerea poluării cu plastic a Dunării și afluenților săi.
Ambasadorul proiectului este o pasăre emblematică pentru Delta Dunării, dar și ușor de recunoscut pentru publicul larg: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus). Este una dintre puținele specii de la noi care cuibărește într-un singur loc, în Delta Dunării, fapt care îl face vulnerabil. Ca să nu ajungem în viitor să îl numim PETlican, ne dorim să tragem acum un semnal de alarmă privind pericolele la care sunt expuse multe dintre specii din cauza neglijenței și nepăsării oamenilor.
Conform evaluărilor ARBDD (Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării) apele Dunării poartă cu ele, anual, 1533 de tone de plastic. Cu alte cuvinte, 4,2 tone de deșeuri ajung zilnic în Delta Dunării, urâțind acest paradis acvatic și alterând calitatea apelor și a vieții animalelor de aici.
Prin mesajele transmise cu ajutorul activităților din cadrul proiectului PETlican în mass-media, prin materialele postate în localitățile din Delta Dunarii: Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia, Murighiol, Crișan și pe navele de pasageri, dar și prin interacțiunea voluntarilor SOR cu turiștii și localnicii, ne dorim să educăm un public iubitor de natură, care să aprecieze și să protejeze toate speciile din Delta Dunării și, pornind de aici, să fie atent și la problema deșeurilor. În același timp, dată fiind creșterea interesului pentru acest loc, dorim să promovăm un turism responsabil în Delta Dunării.
Proiectul va presupune și prezența unor grupuri de voluntari SOR, pentru o perioadă de 2 săptămâni, care vor explica turiștilor și locuitorilor din Sulina și Sfântu Gheorghe importanța colectării selective a deșeurilor și îi vor implica în activități de cunoaștere a biodiversității sub îndrumarea specialiștilor organizației. Totodată, proiectul va instrui grupuri țintă de localnici în protejarea biodiversității din Deltă.
Aceste informații sunt interesante și totodată importante deoarece Dunărea trece și prin județul nostru și este evident că și de aici pleacă în Delta Dunării cu o cantitate importantă de PET-uri dar și alte materiale sau substanțe poluante. Trebuie doar să faci o plimbare pe ambele maluri ale Dunării, la Brăila și îți vei da seama de faptul că aruncăm în Dunăre tot felul de lucruri ce nu ne mai folosesc fără să ne gândim la faptul că distrugem calitatea apei și o dată cu ea, distrugem și biodiversitatea.
La fel ca peste tot în județul nostru, o parte din cei care merg să petreacă doar câteva ore în natură, ar fi bine să își ia la plecare toate lucrurile în care au adus tot felul de produse, pentru a nu mai polua un fluviu și așa poluat peste măsură.
Cred că ar fi util un astfel de proiect să se deruleze în fiecare oraș riveran din România, deoarece apa este poluate cel puțin cu astfel de materiale, în fiecare oraș pe unde trece, sau să încercăm să ne adunăm voluntari, când apele Dunării vor permite acest lucru și să colectăm pet-urile și tot ceea ce putem aduna, în speranța că putem da un exemplu celor care aruncă în Dunăre, fără să le pese tot felul de lucruri.
Înainte să aruncați tot ce nu vă mai folosește în Dunăre, dacă aveți puțină conștiință, încercați să vă imaginați ce frumos ar fi fluviul nostru drag dacă ar fi curat.
Sursa de informare:
