• conform exit-pollului difuzat la ora 22.00, Alianța PSD-PNL a câștigat europarlamentarele cu scorul de 54% • Tudose crede că și scorul de la locale, la Brăila, va fi un scor foarte bun • de remarcat diferența uriașă între PSD -PNL și următorul partid clasat AUR, 14 % • îmbucurător este că SOS România nu a obținut 5%, la fel și REPER-ul lui Cioloș
Într-adevăr, la Brăila, acolo unde liderul liberal Alexandru Popa a declarat cu subiect și predicat că nu-l interesează europarlamentarele, se poate spune că Mihai Tudose ca șef de campanie și numărul 1 pe lista PSD-PNL a câștigat aceste alegeri. Exit poll-ul care a dat rezultatul la europarlamentare este relevant – 54 %, la mare distanță de următorul partid clasat, AUR. Îmbucurător este că nici SOS România, nici REPER-ul lui Dacian Cioloș nu au intrat în Parlamentul European. În ceea ce privește Alianța Dreapta Unită (USR- PMP -FD), scorul de doar 11% ar trebui să le dea de gândit liderilor apropo de lista în fruntea căreia l-au cocoțat pe controversatul Dan Barna. În același context, prezența la vot a fost la nivel național de 49,97% la locale și 52,33% la europarlamentare. La Brăila, prezența la urne a fost la ora 22.00, 47,96 % la locale și 48,59 % la europarlamentare.
Referitor la votul politic din județe, PSD ar obține 35% din voturi, PNL – 28%, AUR – 12%, ADU – 12%, iar UDMR – 5%, conform exit-poll-ului CURS AVANGARDE. Ce scoruri s-au scos la Brăila urmează să aflăm în zilele următoare.
Europarlamentarul Mihai Tudose, declarație «la cald» după rezultatele Exit-Poll: ”Eu sunt mulțumit, pentru că până la urmă asta era treaba mea”
Contactat telefonic de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” puțin după ora 22:00, imediat după prezentarea estimărilor Exit-Poll, europarlamentarul Mihai Tudose s-a arătat încântat de scorul obținut de PSD-PNL la Alegerile Europarlamentare, dar și încrezător că social-democrații au câștigat mai multe consilii județene și municipii reședință de județ față de ceea ce aveau deja. Cât despre pierderea capitalei, acesta a afirmat că probabil bucureștenii au dorit să ”mai facă un experiment”, dându-i cele mai multe voturi lui Nicușor Dan.
”Ce știm acum, la ora aceasta la care vorbim, bănuim ceea ce s-a întâmplat la Europarlamentare, unde este un scor foarte bun. Eu sunt mulțumit, pentru că până la urmă asta era treaba mea. La București, poate că a contat foarte mult desemnarea foarte târzie a doamnei Firea. Nu am ce să reproșez echipelor de campanie din București. Toată lumea a făcut tot ceea ce s-a putut, s-a muncit pe rupte. Dar asta este! Cetățenii au dreptate. Că vor să mai facă un experiment?! E dreptul lor. În ceea ce privește celelalte localități, din ce semne am – bine, deocamdată sunt semne -, nouă este posibil să ne crească zestrea cu vreo patru-cinci consilii județene. Și cam tot patru-cinci municipii reședință de județ. Dar vom vedea. Și scorul de la Brăila va fi un scor foarte bun. Dar deocamdată vorbim pe supoziții. Până și sondajul acesta, Exit-Poll-ul a fost făcut la ora 21:00. Se mai pot schimba câteva procente, două-trei în plus, în minus. Dar până una-alta avem ca o primă etapă dacă vreți, scorul de la Europarlamentare, care este foarte bun!”, a declarat Tudose.
Alegeri la umbra interlopilor în Brăila
Pe de altă parte, părea imposibil ca în anul 2024 să fie posibilă o reîntoarcere la vremurile când interlopii erau parteneri de nădejde ai candidaților la locale. Ultimul care a bătut palma cu această lume întunecată în speranța că-l va bate pe Gheorghe Bunea Stancu a fost Sergiu Diacomatu. Pentru cine nu știe sau nu-și mai aduce aminte Diacomatu a candidat – ce să vezi! - la președinția CJ. Bătălia de atunci a înghițit mulți bani, inclusiv de la cămătari, inclusiv de la unele grupuri de interese de la București care aveau planuri ”mari” cu Brăila. Și atunci și acum s-au aruncat pe piață niște pliante cu un conținut greu de catalogat. Diacomatu a pierdut și la scurt timp s-a dovedit a fi mult mai penal ca Stancu. Diferența majoră este însă că NICIODATĂ în istoria post-decembristă nu au fost confecționate cruci și coroane cu numele unor persoane în viață – Marian Dragomir și Francisk Chiriac – despre care ”anonimii” au afirmat că îi îngroapă pe 9 iunie. Reamintim că în noaptea de 6 spre 7 iunie, Brăila a fost invadată de găști cu indivizi dubioși îmbrăcați în negru care au împrăștiat pliante denigratoare la adresa liderilor PSD Mihai Tudose, Marian Dragomir și Francisk Chiriac, ultimii doi fiind ”îngropați” de vii cu cruci și coroane. Mai mult, indivizii au năvălit în parcări și au lipit pe autoturismele particulare abțibilduri greu de dezlipit cu ”Votați PSD” ca să enerveze cetățenii. Deși poliția a fost sesizată încă de la ora 18.30 că urmează ”invazia” cu materiale ilegale, pe străzi nu au fost patrule. Liderii PSD l-au acuzat direct pe Alexandru Popa ca fiind artizanul acestei mișcări, ajutat de un individ controversat plus niște ”locotenenți”. PNL l-a acuzat pe primar că ar fi lovit un ”copil” de 29 de ani care ”împrăștia” pliante electorale la miezul nopții și a plătit chiar reclamă pe facebook cu acuzația că primarul bate copii. Rămâne de văzut când și dacă se vor da soluții la plângerile penale depuse la Poliție. De parcă nu era suficient, la aceste alegeri, în Brăila, am văzut niște personaje de desene animate care deși au fost prinse cu semnături false sau n-au fost în stare să strângă suficiente semnături ca să candideze s-au transformat în niște ”influenceri” jalnici. Te-ntrebi: câte minciuni și lături mai suportă facebook-ul ăsta? De exemplu, să-ți inventezi funcția de marketing director la o firmă care nu există și să vrei să ajungi primarul Brăilei?
Cu câteva zile înainte de alegeri, un sondaj INSCOP cota Alianța PSD-PNL cu 44%
• același institut dădea procentul de 51% ca fiind prezența la vot
”Suma voturilor PSD și PNL la alegerile locale este semnificativ mai mare decât scorul Alianței electorale PSD-PNL la alegerile europarlamentare care domină clasamentul, AUR a coborât sub pragul de 20%, apropiindu-se de 15%, scorul cumulat AUR și SOS România este undeva la 20%, iar Alianța Dreapta Unită crește, dar foarte lent. Partidele mici care au depus liste pentru alegerile europarlamentare obțin rezultate foarte slabe, sub nivelul celor patru candidați independenți înscriși pe buletinul de vot. Rezultatele alegerilor pot fi influențate de eventuale evoluții ale campaniei electorale din ultimele două săptămâni, dacă aceasta va deveni mai dinamică. Un factor important va fi și votul din diaspora care va influența scorurile finale ale partidelor”, este declarația lui Remus Ștefureac – director INSCOP Research, vizavi de ultimul sondaj trimis presei înainte de alegerile de duminică.
PREZENȚĂ. Estimare participare la alegeri comasate europarlamentare și locale.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 10.9% dintre români au ales 1 (față de 14.7% în aprilie), 1.6% au ales 2 (față de 0.5% în aprilie), 0.5% au ales 3 (față de 2% în aprilie), 1.3% au ales 4 (față de 1.2% în aprilie), 6.5% au ales 5 (față de 6.6% în aprilie), 1.3% au ales 6 (față de 1.7% în aprilie), 3.2% au ales 7 (față de 3.2% în aprilie). 6.4% indică 8 (față de 7.2% în aprilie), 4.8% indică 9 (față de 3.7% în aprilie) și 62.9% indică 10 (față de 59.2% în aprilie).
Intenția de vot la ALEGERI EUROPARLAMENTARE
Intenția de vot la alegerile europarlamentare raportată la votanții mobilizați (respondenții care își exprimă preferința pentru un partid/candidat din listă și care declară că vin în mod sigur la vot – 51,3% din total eșantion) și votanții generici (respondenții care își exprimă preferința pentru un partid/candidat din listă indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot în mod sigur – 75% din total eșantion)
44.3% dintre votanții mobilizați (care spun că merg sigur la vot) ar alege alianța PSD – PNL (față 43.7% dintre votanții generici), 16.8% Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (față de 14.1% dintre votanții generici) și 15.3% AUR (față de 17.5% dintre votanții generici). Pentru UDMR ar vota 5.8% dintre alegătorii mobilizați (față de 6% dintre votanții generici), iar pentru Partidul SOS România ar vota 4.7% (față de 4.4% dintre votanții generici).
Raportat la cei care și-au exprimat preferința pentru un partid/candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot (75% din total eșantion în luna mai, față de 74.4% din total eșantion în luna aprilie), 43.7% dintre alegători ar vota cu alianța PSD – PNL (față de 46.6% în aprilie), 17.5% cu AUR (16.7% în aprilie), 14.1% cu Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, FD) (13.8% în aprilie). Pentru UDMR ar vota 6% dintre alegători (5.1% în aprilie), iar pentru Partidul SOS Romania ar vota 4.4% (4.5% în aprilie).
Din această analiză rezultă că INSCOP-UL, acest institut scos în față în mod curios în ultima perioadă a dat-o rău de tot în bară. Doar prezența la vot a nimerit-o în marja de eroare. În rest, e greu de crezut că în doar câteva zile Alianța PSD-PNL a crescut de la 44% intenție de vot la 54%. Că Alianța Dreapta Unită, la fel ca AUR au pierdut procente bune și tot așa.
